Ce ati dori sa imi transmiteti?

miercuri, 7 septembrie 2011

Fighting with the angels - Partea a 24 - a

  - De cand stiti asta si nu mi-ati spus? Este o intreaga conspiratie, sa inteleg? Credeam ca suntem prietene...intreba Lisa, cerand explicatii urgente. 
   Le-am privit pe rand pe fete, insa nu stiau ce sa raspunda. Capetele le erau plecate pentru a ne feri privirea. Adevarul era ca nici eu nu aflasem nimic despre asta. 
  - Raspundeti, va rugam, am incercat eu sa imbunez situatia. Despre cate lucruri vom mai afla pe viitor? Cum mai putem avea incredere in voi? 
  - Noi urmam un plan, incepu Rachelle. Din pacate nu a fost alegerea noastra aceasta, niciuna nu este in totalitate. Dumnezeu este cel care ne ghideaza. Ne pare rau pentru tot. 
   Astfel mi-am dat seama ca nu mai puteam merge orbeste. Aveam nevoie de toate detaliile pentru a continua. 
   Lisa era foarte suparata, se asezase pe o banca si isi sustinea capul in maini. Vechea mea prietena nu mai era. Plangea ca un copil mic, chinuit de vesti prea dure pentru el. Dintr-odata se ridica si se apropie de noi. Inainte de a mai zice ceva, l-a vazut pe sotul ei, Mark, venind.
  - Buna, ne saluta el. Apoi catre Lisa: Imi pare rau, scumpo! Vino, o lua el de mana. Trebuie sa vorbim. 
   Au plecat amandoi inauntru, iar noi am asteptat in tacere pe aceeasi banca pe care statuse Lisa. 


    Intre timp, in casa....      
   Fata parea ca il priveste atent, insa putea la fel de bine sa priveasca prin el. 
  - Iarta-ma, draga mea. Nu am avut voie...
  - Raspunde sincer! Ce inseamna casnicia noastra pentru tine? Sau a fost un fel de afacere? 
   Barbatul se apropie de sotia sa si o stranse la piept cat putu el de tare pentru a-si arata dragostea ce i-o purta de atata timp. 
  - Te-am iubit din prima clipa in care te-am vazut, Liz. Sarcina mea era sa-ti fiu prieten si sa te protejez, insa amandoi ne-a dorit mai mult. Ii sunt recunoscatoare Celui de Sus in fiecare zi ca mi te-a adus in cale. Tu esti cel mai de pret lucru pe care il am. Nu uita niciodata te rog...
  - Mi-era atat de frica, Mark, credeam ca...
  - Nu te mai gandi. Nu plec nicaieri. Voi fi mereu langa tine. 
   Fara a mai rosti altceva o saruta usor, asa cum o facea intotdeuna pentru a o linisti. Pana la urma de asta are nevoie fiecare femeie pentru a se simti iubita.


   Cand s-au intors zambeau si erau imbratisati. Slava Domnului!
  - Acum putem pleca, ne zise Mark. Suntem gata. 
  - Trebuie sa dam de Blake, anunta Rachelle. 
  - Nu din nou... am spus eu si Brittany in cor.
         - Va urma -