Ce ati dori sa imi transmiteti?

luni, 26 decembrie 2011

Merry Christmas!!

   Forfota, pregatirile si emotiile de dinaintea Craciunului au cam lipsit anul acesta din familia mea. 
   Totusi am putut simti bucuria de a ma afla alaturi de familia si prietenii apropiati, care au venit care mai de care sa imi ureze bun venit acasa. Mancarurile specifice sarbatorilor nu au asteptat sa apara, ci mi-au mangaiat papilele gustative, dornice sa guste si altceva decat groaznica mancare din spital. De asemenea, colindatorii (printre care s-a numarat si surioara mea) au fost foarte draguti si ne-au cantat foarte frumos despre nasterea lui Iisus. Regret insa ca nu am putut merge si eu ca in fiecare an. Poate la anu'! :D
   Ce sa mai! Nici nu-mi pot dori mai mult. Sunt acasa, aproape sanatoasa, alaturi de cei pe care ii iubesc si care ma iubesc la randul lor si pot fi alaturi de voi, dragii mei prieteni bloggari.
   Craciun fericit va doresc si multa pace in sufletele voastre mari! 

   Va pup! 

Recenzie "Memoriile unei gheise" - Arthur Golden

  Buna! Este timpul pentru o noua recenzie, a unei carti pe care nu mi-o pot scoate din minte, ce va ramane mereu in gandurile mele. Enjoy!


    Synopsis:
   Chiyo este fiica unui pescar din satul Yoroido, ce este vanduta dupa moartea mamei sale unei okiya din Kyoto (locul unde locuiau gheisele) pentru a fi instruita sa devina gheisa (in traducere inseamna "arta in miscare", nu prostituata), spre deosebire de sora sa Satsu care nu are acelasi noroc si ajunge prostituata. Aceasta este povestea unei fetite ce descopera cruzimea si impasibilitatea lumii la propriile suferinte, dar care gaseste puterea sa infrunte toate greutatile si sa isi creeze un viitor. 
   Domnul Tanaka este barbatul care este mereu prezent in gandurile ei, el fiind si puntea intre cele doua lumi pe care le va cunoaste: viata de dinainte, petrecuta alaturi de parintii ei in saracul sat, si viata uimitoare, de gheisa, unde lucrurile sunt misterioase si deosebit de frumoase.    
   Curand ea invata ca nu este libera sa iubeasca si sa-si urmeze propriul destin, ci trebuie sa depinda de un barbat ce ii va deveni patron sau danna. Geloasa pe frumusetea ei, Hatsumomo, una dintre gheisele ce locuiesc in okiya care este de asemenea si una dintre cele mai cunoscute ii va deveni rivala si ii va face viata un chin. 
   Din cauza greselilor comise, cat si a piedicilor lui Hatsumomo, lui Chiyo ii este retrasa posibilitatea de a deveni gheisa, ajungand o simpla servitoare, pana intr-o zi cand il intalneste pe Presedinte, un barbat ce trezeste in sufletul ei sentimente la care nu se asteptase. Soarta ei se schimba in acea clipa, incepand cu Mameha, rivala lui Hatsumomo, care ii va deveni calauza si ajutor pentru a se dezvolta la adevarata sa valoare si a-si imbratisa destinul.  


    Parerea mea:   
   Nu am cuvinte destule de lauda pentru aceasta carte! Mi-a placut din primele pagini, fiind plina de secretele si deosebitele descrieri ale Japoniei, una dintre tarile asiatice pe care mi-as dori sa le vizitez. Nu spun ca viata traita de Chiyo, cunoscuta apoi sub numele de Sayuri (pe care de altfel il ador!), este una minunata, insa nu mi-ar parea rau ca pentru cateva momente sa fac parte din acea parte a lumii, sa simt privirile atintite asupra mea datorita indemanarii si a frumusetii machiajului gheiselor. 
   Personajele sunt infatisate prin ochii lui Chiyo, care le transpune cu ajutorul propriilor sentimente si viziuni, alterate poate de subiectivitate. Suferintele personajului principal sunt usor de urmarit si am fost mereu miscata odata cu ea, impartasindu-i parca durerea.
   Filmul bazat pe "Memoriile unei gheise" mi-a placut mult, mai ales ca m-am putut bucura de frumusetile "Tarii soarelui". Vi le recomand cu drag si caldura.
    Nota mea: 5/5
    O puteti gasi AICI.

O zi frumoasa in continuare.

duminică, 25 decembrie 2011

I'm back! Craciun fericit!

   Buna dragilor! Nici nu va pot descrie ce fericita sunt ca m-am intors acasa de la spital. Credeam ca am vazut destule pana acum cateva zile, dar se pare ca m-am inselat. Am avut parte de dureri groaznice, iar majoritatea asistentelor si infirmierelor au fost de o rautate extraordinara. Nu-mi vine sa cred nici acum cata indiferenta poate incapea intr-o singura persoana - daca nu le "rasplateai" desigur cu niste banuti (mama saraca era speriata ca o sa ma lase sa mor de durere noaptea cand nu era langa mine), care insa nu erau niciodata de ajuns. Am fost dezgustata de comportamentul lor! 
   Nu doresc nimanui sa fi fost in locul meu - au fost cele mai grele zile din viara mea. Totusi, in tot raul este si un bine (desi minuscul) - am cunoscut doua femei deosebite si am avut norocul sa stea cu mine in salon (pe rand, camera avand doar doua paturi). Una dintre ele, o profesoara iesita la pensie de franceza, semana perfect cu celebra Lady Gaga, ca sa nu mai spun ca era la fel de extravaganta - parul de o culoare mov aprins si o afinitate pentru roz bombon. 
   Am invatat multe lucruri, dar cel mai important este sanatatea, mai presus de orice. Asta imi si doresc de la Dumnezeu si de la Mosu', sa aiba grija de mine si sa nu mai am nevoie de doctori (ironia sortii este ca voi fi unul, dar stiu deja cum nu vreau sa ajung). Va spun din toata inima bucurati-va de ce aveti, de fiecare lucru simplu pe care il faceti (gen sa va puteti da singuri jos din pat si sa va deplasati pana la toaleta :( , ca sa nu mai vorbesc de dormit). 
   Voi cum v-ati petrecut ultima saptamana de scoala? Sper ca nu la fel de "frumos" ca mine. 
   Va doresc de aceste sarbatori sanatate multa, pace in suflet, bucurie si ca tot ce visati sa se implineasca. Craciun fericit!!! 


P.S. Imi pare rau pentru eventualele neplaceri cu privire la concurs. Ma bucur totusi ca am reusit sa-l finalizez. Va pup.      

marți, 20 decembrie 2011

Mos Craciun vine la ...

   In sfarsit a venit momentul sa aflam impreuna castigatorul cadoului de Craciun din partea sponsorului meu, carti online, Libraria online Libris (Multumesc mult!!!). Va multumesc pentru participare tuturor! 
   Mai jos am facut o lista cu toti participantii, in ordinea in care s-au inscris. Cei care au trei intrari in loc de una sunt cei care s-au inscris si la concursul trecut si m-au impresionat prin minunatele lor compuneri.
   Din pacate, eu ma aflu la spital acum si nu am acces la internet (reusesc sa intru din cand in cand doar pe mail de pe telefon), dar cel care ma ajuta sa postez este prietenul meu, Raul. Iti multumesc mult, dragule. De asemenea, el este cel care va folosi Random-ul si va anunta cine va primi cartea aleasa. Sunt si eu la fel de curioasa ca voi!   

1. Elena Costea
2. Elena Costea
3. Elena Costea
4. Humeniuc Denisa
5. Trifanescu Andrei
6. Giorgiana Turcu
7. Giorgiana Turcu
8. Giorgiana Turcu
9. Lupu Anca Maria
10. Diaconu Andra
11. Diaconu Andra
12. Diaconu Andra 
13. Ciocarlan Andreea
14. Antone Ioana Alexandra
15. Amy
16. Miruna Grama
17. Miruna Grama
18. Miruna Grama
19. Solnitaru Denisa Alexandra

   Si castigatorul este... Miruna Grama!!! Felicitari! Trimite-mi pe adresa dreams_link_didy@yahoo.com adresa completa, numele complet, un numar de telefon, precum si linkul cartii dorite (in caz ca te-ai razgandit). Multumesc inca o data sponsorului meu drag, Libraria online Libris si nu in ultimul rand voua. 
   SARBATORI FERICITE tuturor si sa primiti tot ceea ce va doriti de la Dumnezeu si de la Mos Craciun! Sa fiti iubiti! Sanatate multa! 
XOXO   

sâmbătă, 17 decembrie 2011

ANUNT!

   Va anunt cu tristete ca imi voi lua o mica vacanta si nu voi mai posta pe blog cel putin o saptamana. Nu a fost alegerea mea, dar sanatatea mea este mult mai importanta. Unii dintre voi stiti, altii nu, ca urmeaza sa plec spre Bucuresti pentru mult-asteptata si groaznica (pentru mine) operatie.
   Sper sa ne auzim cu bine cand ma intorc acasa, cu forte proaspete. Nu va faceti griji pentru concurs, l-am angajat cu jumatate de norma pe prietenul meu si o sa se ocupe el de alegerea castigatorului in data stabilita. Multumesc mult, dragule!
   Intre timp va urez tuturor Craciun fericit si toate dorintele sa vi se implineasca. De asemenea va doresc sanatate multa si numai bine! Va pup. 


P.S. Ma gasiti pe email (dreams_link_didy@yahoo.com) in caz ca doriti sa luati legatura cu mine (reusesc sa mai intru uneori :D). 

Trecutul dinaintea mea... - Partea 6

   Am avut parte de destule momente frumoase pana a trebuit sa merg la culcare (mult mai devreme decat eram obisuita) si speram ca visul sa mai dureze inca putin, sa nu se sfarseasca.
   Cand m-am intins pe giganticul pat regesc si capul mi-a cazut obosit, impovarat de ganduri pe pufoasele perne cu pene de gasca am pierdut contactul cu realitatea.
   M-am trezit iarasi foarte devreme, deoarece era o noua zi de scoala - si spre surprinderea si fericirea mea ma aflam in acelasi loc. Oare eram nebuna si deliram? Sau eram moarta? Niciuna dintre variante nu era valida, cel putin din punctul meu de vedere, asa ca m-am pregatit in liniste, profitand din plin de ajutorul oferit de Anne. Mi-a ales o rochie foarte draguta pentru ziua calduroasa care se presupunea ca va urma si am plecat spre liceu alaturi de Peter. Moralul meu a crescut simtitor in momentul in care l-am zarit si am profitat din plin de timpul petrecut alaturi de el. Am ramas fascinata de felul in care mana cu deosebita atentie minunatii cai si vorbea cu mine. Era foarte relaxant, asemeni primelor zile in care ne-a cunoscut. Chiar daca eu stiam multe lucruri despre el, Peter avea doar o vaga parere despre mine.
   Am aflat cu stupoare ca avea prietena, o servitoare din casa lui Vivianne si ca numele ei era Carla. Dintr-odata universul acesta isi pierdea farmecul. L-am parasit in fata scolii cu sufletul ranit, nestiind ce sa fac pentru a schimba situatia. Ideea ca ar putea iubi pe altcineva in locul meu mi se parea de neadmis. Stiam sigur ca ii eram simpatica, dar de aici pana la dragoste era cale lunga.
   Am parcurs curtea scolii la fel de ingandurata, astfel ca nu l-am zarit decat foarte tarziu pe tanarul ce se apropia de mine cu o viteza uimitoare.
  - Buna, rosti baiatul chipes, cu niste ochi mari, albastri, luandu-ma de mana. Vreau sa vorbesc cu tine inainte sa inceapa ora.

   L-am urmat pana intr-o clasa goala, de parca as fi fost teleghidata, iar aici ma privi atent si foarte serios. Se apropie apoi usor si ma saruta tandru pe buze. Avea un miros placut de parfum, nici prea dulce, nici prea puternic ce imi amintea de ceva - familiar. Baiatul cu ochi albastri si zambet strengaresc imi incalzise inima prin atingerea lui. Ce insemna el pentru mine de fapt? In afara de un strain frumos.
  - S-a intamplat ceva? m-a intrebat el, privindu-ma surprins.
  - Nu, nimic, doar ca...m-am balbait eu.
  - Petrecerea, inteleg. Vroiam sa te intreb daca pot fi partenerul tau, sa te insotesc...daca doresti, desigur. 

   Ma saturasem de teatrul asta. Ma simteam de parca as fi facut schimb de viata cu cineva, despre care nu stiam nimic. In mod surprinzator multe din cunostintele mele erau si ele aici, dar total distincte. Daca era un vis dura al naibii de mult. Nu mai era amuzant sau minunat cum mi se paruse la inceput. Era epuizant de-a dreptul sa joci rolul unei alte persoane, mai ales cand nu cunosteam regulile jocului. 
  - Tu ce parere ai? am insistat, incercand sa aflu de la el relatia noastra exacta. Sarutatul cu un strain intr-o sala de clasa goala nu era tipul meu de divertisment. Daca nu era prietenul meu? Orice reactie m-ar fi dat de gol.
  - Cred ca ai prefera sa mergi cu altcineva, rosti el cat se poate de sincer.

  - Continua.
  - Stiu ca parintii tai nu sunt de acord sa iti petreci timpul cu unul ca mine, din cauza situatiei mele materiale, dar...
   Al doilea baiat fara bani pe lista. Peter si el...oricare i-ar fi fost numele. Cred ca radarul meu pentru baieti era defect. Daca pentru mine nu conta, cu siguranta in epoca in care ma aflam era al naibii de important.
  - Mergem impreuna, bine? i-am raspuns eu hotarata. 

  - Cum ramane cu parintii tai? Sau cu James?
   Acum cine mai era James...Offf!
  - Am uitat de James, asa ca trebuie sa rezolv eu cumva. Vorbim diseara. Te astept la mine la ora 6, bine? 
   Baiatul ma imbratisa rapid si pleca la fel de repede precum venise. 
   Din fericire eram in aceeasi clasa si am aflat ca numele lui era Nathaniel Byrne, iar James...Ei bine, cu el era alta poveste pe care am sa v-o spun curand.               
 - Va urma -  

vineri, 16 decembrie 2011

Recenzie "Jane Eyre" - Charlotte Brontë

   Ce poate fi mai bun decat o carte intr-o zi ploioasa si rece (si un dus fierbinte :)))? Nimic pentru mine. Am citit aceasta carte acum 2 ani (aproximativ) intr-o astfel de zi, iar azi mi-a revenit in minte. 

    Synopsis:
   O poveste clasica despre capacitatea unei fete de a-si depasi conditia sociala prin fortele proprii, mereu demna si cu fruntea sus. Dupa moartea parintilor, Jane este trimisa la o matusa pentru a avea grija de ea, insa aceasta prefera sa o trimita la o scoala pentru fete care seamana mai mult ca un orfelinat. Aici ea invata foarte bine si se imprieteneste cu restul fetelor, insa trebuie de asemenea sa se conformeze cu regulile stricte si cu duritatea invatatoarelor, care dese ori recurgeau la violenta, ca sa nu mai punem la socoteala foametea si boala. 
   Cu toate ca termina studiile, Jane ramane sa predea si este foarte apreciata in randul invatatoarelor, dar salariul primit este foarte mic, de aceea isi cauta curand de lucru. Va primi o oferta din partea unei batrane pentru a fi guvernanta pentru fiica sa. Descopera in momentul in care accepta slujba ca doamna este doar menajera, iar fetita este copilul din flori al unei prietene a patronului conacului Thornfield, domnul Rochester. Draga noastra guvernanta se va indragosti fara sa-si dea seama de asa zisul domn Rochester, un barbat puternic, mandru si educat, barbatul perfect in ochii unei femei ca ea. 
   Cand este gata sa cedeze iubirii care o mistuie, afla ca este deja casatorit cu o femeie nebuna, pe care o tine inchisa intr-una dintre camerele conacului, astfel sa va pleca si de aici, lasand in urma durerea si omul pe care il iubeste.
   Destinul insa le va uni drumurile din nou, dar nu fara un pret. Oare aceasta a doua sansa este de ajuns pentru ca cei doi sa-si gaseasca fericirea pe care o cautau?



    Parerea mea:
   Aceasta este o carte de suflet, atat datorita talentului scriitoarei de a contura personajele principale, cat si pentru deosebitele descrieri ale locurilor in care se petrece actiunea, unite printr-un singur punct de reper: Anglia. Jane este tipul femeii ce isi ia viata in maini si se lupta si cu morile de vant pentru a depasi greutatile intalnite in cale si pentru asta o admir.

   Imi place coperta, ea fiind de asemenea si posterul filmului inspirat dupa povestea lui Charlotte Bronte. 
    Va recomand atat cartea, cat si filmul (versiunea din 2011).   
    Nota mea: 4.5/5
    O puteti achizitiona de AICI

joi, 15 decembrie 2011

Atentie, se canta! Jennifer Love Hewitt - Barenaked (live)

Imi place mult aceasta melodie, ca sa nu mai zic de Jennifer Love Hewitt (Melinda din Mesaje de dincolo). Enjoy!   

Iarna... etapa II

   Ce este mai frumos decat o poveste spusa cu glas cald, la gura sobei, de catre un bunic pentru nepotii sai curiosi? Ce este mai frumos ca un cadou daruit cu toata dragostea si care lumineaza chipul celui care il primeste? Ce este mai frumos decat zambetul unui copil cand vede primii fulgi de nea? Ce este mai frumos decat aprinderea beculetelor unui brad pentru un copil care nu are parte de sarbatori asa cum se cuvine? Ce este mai frumos decat o vorba buna spusa la momentul potrivit persoanei care are cu adevarat nevoie de ea? 
   Toate acestea la un loc si un singur cuvant: IARNA.  
   

miercuri, 14 decembrie 2011

Mos Craciun LIBRIS - Concurs (5)

   Din bunatatea celor de la Libraria online Libris, voi organiza un nou concurs pentru voi cu ocazia sarbatorii minunate care urmeaza, Craciunul. 

   Ce trebuie sa faceti:
 - lasati un comentariu la aceasta postare cu raspunsul la urmatoarea intrebare: Ce credeti ca se afla in spatele usii inchise? Lasati-va imaginatia sa zburde, libera! Niciun raspuns nu este gresit!

 - de asemenea scrieti-mi numele vostru complet, adresa de email, numele cu care ma urmariti prin GFC, precum si linkul cartii dorite in limita de 40 de lei de pe site-ul carti onlineLibraria online Libris. 
   Concursul incepe astazi si se va termina pe 21 decembrie pentru a ajunge cadoul la voi pana de Craciun. Castigatorul va fi ales prin Random, iar cei care au participat la concursul trecut si se inscriu si acum vor primi 2 sanse in plus, precum am promis.  
   Multa bafta tuturor. Va pup.

luni, 12 decembrie 2011

Trecutul dinaintea mea... - Partea 5

   Am urcat grabita in camera mea si am sarit direct in uriasul pat pufos. Era minunata, dar totusi straina. Imi era dor de masuta mea de machiaj, de laptopul meu, de zgomotul masinilor ce treceau in fiecare minut din zi si din noapte prin fata casei. Mi-era dor chiar si de latratul cainelui vecinului de vizavi care incercase de atatea ori sa ma apuce cu dintii lui draguti de picior. Asta era cu adevarat o premiera :)). M-am ridicat si am luat telefonul din ghiozdan - in aceeasi stare. Cu ce ma ajuta faptul ca aveam atatea numere in agenda, dar nu puteam suna pe nimeni?
   Abia in momentul in care am privit pe geam mi-am dat seama ca ma aflam cu adevarat acasa - cel putin in locul in care urma sa fie construita casa mea in secolul XXI. Gradina cu flori din spate era la fel de frumos impodobita si inflorita precum o stiam, asa ca nu m-am putut abtine sa nu o rog pe Anne sa-mi culeaga cateva pentru camera. Miroseau superb... Iubeam florile. 

   Dulapul era pe jumatate plin de rochii de cele mai calde culori pe care le vazusem vreodata. De incantare i-am strigat lui Anne sa aduca aparatul foto, insa ea se uita stramb la mine, intrebandu-ma ce este aia. Am renuntat la idee, dar nu m-a oprit nimic sa le probez pe toate si i-am daruit si prietenei mele doua cand am vazut cat de mult ii placeau. Cred ca mi-a multumit timp de o ora pentru generozitate si sarea de pe un picior pe altul, tinandu-le strans in brate. Eu eram doar bucuroasa sa impart ceea ce aveam - ca de obicei cu ea.
  - Sunteti atat de buna, conita. Multumesc mult. Este cel mai frumos cadou pe care l-am primit vreodata...si nici macar nu este ziua mea!
  - Sa le porti sanatoasa, draga mea. Spune-mi, te rog, in ce zi suntem astazi? Am uitat de tot, am intrebat-o, prefacandu-ma aeriana.
  - Cum asa? Este joi, 20 mai, domnisoara. Mai sunt doua zile pana la ziua dumitale, pana la marea petrecere.
  - Da? Ce bine! In ce an?
  - Va bateti joc de mine? 1730, conita.
   "Oh, Doamne! Chiar e secolul XVIII, mi-am zis in gand." Apoi cu voce tare:
  - Si cine vine la petrecere?
  - Toate persoanele pe care le-ati invitat: Sarah, James, David, Jessie, Sam, Andrianne si restul prietenilor tai de la scoala. Va purtati tare ciudat astazi. S-a intamplat ceva?
   "Da, am ajuns intr-un univers paralel unde toata viata mea este intoarsa pe dos. Se poate repara asta cumva?"
  - Nu, am raspuns insa. Doar epuizata.
   Nu cunosteam niciunul dintre numele enumerate de ea, dar speram sa ii cunosc din vedere.
  - Am o veste proasta insa.
  - Ce este Anne?
  - O sa vina si Vivianne. Stiu ca ati insistat ca ea sa nu vina, dar parintii ei sunt prieteni buni cu parintii dumitale si nu am putut face nimic. A fost alegerea dumneata sa nu le spuneti nimic stapanilor despre conflictul dintre voi.
   Aveam o banuiala cine era aceasta Vivianne...
  - Spune-mi cate ceva despre ea...vreau sa fiu pregatita pentru orice va urma.
  - Pai nu va pot zice mai mult decat stiti deja - este blonda, cu parul cret, are ochii albastri, este destul de inalta, dar nu la fel de inalta ca dumneata. Si foarte, foarte rasfatata.
   "Oh, nu! ROSE! Nici aici nu scapam de ea. Noroc ca Anne este prea fericita sa puna intrebarile obisnuite, mereu prea multe."
  - Are si o alunita pe obrazul stang langa ochi?
  - Da, sigur. Puneti niste intrebari ca nu mai inteleg nimic...
  - Trebuie sa ma ajuti. Sunt convinsa ca va incerca sa imi distruga petrecerea. O sa stai cu ochii pe ea...bine?
  - Da, o sa va ajut. Incepem prin a va arata rochia pe care o veti purta.
   Era splendida. Simpla, asa cum imi placea, cu un corset care sa-mi evidentieze talia si lunga pana atingea pamantul, iar cand am incercat si pantofii eram in al noualea cer. Zambetul imi era pana la urechi. Nimic si nimeni nu imi va strica distractia! O sa am grija de asta!
- Va urma -   

 

duminică, 11 decembrie 2011

Recenzie "Legaminte" - Ally Condie

   Am citit aceasta carte cu ceva timp inainte sa apara la noi si mi-a placut mult. Dupa ce am terminat-o m-a bantuit o perioada intrebarea "Ce as face daca as fi in aceeasi situatie cu a oamenilor prezentati in carte?". Voi ce ati face?

    Synopsis: 

   Societatea decide totul pentru locuitorii sai, de la lucruri banale precum ceea ce mananca, cu ce se imbraca, la lucruri importante precum pe cine iubesc, ce vor deveni si cand vor muri. Desi pare simplu sa lase aceste griji pe umerii altor persoane, le rapeste individualitatea si independenta.
   Cassia implineste 16 ani si este aleasa in aceeasi zi sa participe la Banchetul Alegerii, o festivitate unde trebuie sa-si cunoasca alesul, alegere bazata pe similaritatea si compatibilitatea dintre ei. Singura problema a tuturor este ca nu se cunosc si ca vor trebui sa fie impreuna si sa se casatoreasca indiferent de sentimentele lor. Vin si va intreb? Credeti ca puteti iubi pe cineva la comanda?
   Fata noastra are insa un strop de noroc, alesul este prietenul sau cel mai bun Xander (ceva destul de neobisnuit), dar printr-o eroare, pe cardul primit cu detalii despre partener apare si chipul unui alt baiat, pe care de asemenea il cunoaste, pe nume Ky.
   In acest moment incolteste in sufletul ei sentimentul indoielii, gravitand in jurul celor doi baieti pe care ar putea sa-i iubeasca. Chiar daca Xander parea la inceput partenerul ideal, misterul ce inconjoara viata lui Ky il transforma intr-o curiozitate pe care nu si-o poate diminua, ci creste pana cand Cassia isi va schimba total alegerea.
   Ea afla insa ca acesta este menit sa fie singur din cauza unor greseli facute de parintii lui, iar el trebuie sa plateasca pentru ele. Oficialitatile Societatii descopera sentimentele dinte ei si il alunga pe Ky din orasul lor. Care credeti ca va fi atitudinea Cassiei?

    Parerea mea:
   Mi-a placut mult cartea! In primul rand subiectul este cat se poate de original, iti pune un semn de intrebare destul de profund. Te-ai lasa pe mana Societatii? Multi ar raspunde negativ, dar am fi destul de puternici sa ne impotrivim? Ne aflam intr-o situatie aproape similara si ne multumim cu ceea ce primim. Asa ca ma indoiesc.
   Personajele sunt interesante, m-am atasat de cei doi baieti alaturi de Cassia si m-a facut de detesc putin cate putin lumea in care traiesc, cu cat aflam mai multe despre ea. Oare eu m-as multumi cu 100 de poezii sau cu 100 de romane impuse de ei? Cu siguranta nu! :)) Ar fi un cosmar.
   Stilul de scriere este destul de simplu, pe intelesul tuturor, iar finalul m-a facut sa-mi doresc sa citesc si urmatoarea carte. V-o recomand cu drag!!!
    Nota mea: 5/5    O puteti achizitiona de AICI.      

sâmbătă, 10 decembrie 2011

Atentie, se canta! Havasi Balazs - The Storm

O melodie instrumentala pe care am gasit-o pe blogul lui Dorice si mi-a placut mult. Enjoy!  

Trecutul dinaintea mea... - Partea 4

   Am lasat-o pe Belle la bucatarie sa ajute la aranjarea mesei, iar eu am coborat in living. Peretii erau impodobiti cu tablouri ce intruchipau portrete ale unor persoane foarte dichisite, in dreptul fiecaruia fiind scris numele acestuia. Erau stramosii mei: Arthur Wheel, Nicholas Wheel, William Wheel, Helen Wheel, Issobell Wheel, Jane Wheel. Aveam acelasi nume de familie. Eu eram Ema Wheel.
   M-am oprit in fata tabloului lui Helen. Frumusetea ei depasea orice tipar. Parul ei roscat-auriu ii acoperea umerii aproape in intregime, atat era de bogat. Avea insa un zambet rece, de superioritate si o siretenie ascunsa in privire.
  - Buna, draga mea, se auzi o voce cunoscuta din spatele meu. Aici erai. Te-am cautat in camera ta. Masa este gata. 

  - Cine este ea, mama?
  - Este sora mea, Helen, matusa ta. Locuieste in Caterbury. Nu ai mai vazut-o de cand erai mica. O sa vina la petrecere. Ai uitat deja? Ti-am mai spus.
  - Ah, da. Emotiile. E foarte frumoasa.  

  - Seamana mult cu tine, numai ca tu esti si mai frumoasa. Haide, trebuie sa mergem. Steward! Am gasit-o, striga ea.
   Tata aparu in cateva secunde langa mama, luand-o de mana dragastos. Se apropie apoi de mine si ma saruta pe frunte.
  - Cum a fost la scoala, scumpo?
  - Pai...bine.
  - Te mai doare capul, intreba si mama ingrijorata.
  - Nu, mi-a trecut.
  - Masa este servita, striga cineva din bucatarie.
   Ne-am asezat toti trei la masa, tata in capatul mesei, iar eu si mama de-o parte de si alta a lui. Incaperea era grandioasa, frumos decorata, masa lunga, de lemn, fiind incadrata in mijloc.
   Parintii mei erau aceiasi, doar putin mai sofisticati - dar nu aveam de ce sa ma plang. Mama purta o rochie bradata de culoare visinie, pe talie, lunga, iar tata un costum de aristocrat din secolul XVII sau XVIII si o palarie de culoare neagra. Nu am fost niciodata o iubitoare infocata a istoriei, asa ca nu stiam exact.
   Mancarea a fost delicioasa, desi putin nesarata (Stiu ca nu e bun excesul de sare, dar altfel simt ca nu are niciun gust). Semana cu o ciorba pe care numai bunica mea care murise in urma cu 3 ani ar face-o. Am avut dreptate - bucatareasa era nimeni alta decat bunica, dar mult mai tanara decat mi-o aduceam eu aminte. Cand a trecut prin dreptul meu imi zambi calduros si isi pleca capul in semn de salut (Trebuia sa ma obisnuiesc si cu saluturile. Cu greu m-am abtinut sa nu-i spun bine-cunoscutul si mult-folositul "Saru' mana"). Mama i-a dat cateva ordine si apoi s-a intors repede in bucatarie pentru a-si continua treaba.
  - Saru' mana pentru masa, am rostit cand am epuizat tot ceea ce mi-a fost pus inainte. A fost delicios.
  - Sa-ti fie de bine, au rostit amandoi. Apropo... Sper ca nu ai asteptat prea mult pana au venit Peter si Anne sa te ia. I-am tot spus tatalui tau ca trebuie sa mai cumparam o caleasca. In curand vei fi majora si vei avea nevoie de una personala.
   "Asadar caleasca era corespondenta masinei in zilele noastre, am gandit in sinea mea. E bine si asa :))"  
  - Am asteptat foarte putin, am mintit eu. Multumesc, mama. V-as fi foarte recunoscatoare.
   Cu adevarat nici macar nu ma asteptam sa-i vad. Doar era un vis...care tinea mai mult ca de obicei. Incepeam sa-mi fac griji.
   M-am ridicat de la masa, asezandu-mi cu atentie frumoasa rochie roz pal cu flori trandafirii. Era o placere sa o port - ma simteam o printesa...si putin rasfatata. :D
   Am anuntat ca ma duc in camera mea pentru a ma odihni si ca o iau pe Anne cu mine in caz ca o vor cauta. Puteam sa ma obisnuiesc cu o astfel de viata.
  - Sigur, Em. Du-te, mi-a spus mama zambind.
   Era timpul pentru o mica inspecie a casei :D.
- Va urma -        

vineri, 9 decembrie 2011

Trecutul dinaintea mea... - Partea 3

   Tunsoarea lui era invechita, parul des, saten-aramiu, prins intr-o coada lunga, impletita, putin prea mare pentru gustul meu, dar era totusi el. Cu ochii blanzi, calzi, atat de verzi - frumosi. Acum parea mai serios, mai atent ca de obicei. Nu imi acorda insa nici atentia pe care mi-am dorit-o si pe care am asteptat-o atat de mult. Apleca capul in semn de salut si ma ajuta sa cobor.
  - Buna, i-am spus eu, bucuroasa.
  - Buna ziua, conita. Ati avut o zi buna astazi. Sunteti toata un zambet.
   Cumva simteam ca vorbele sale nu aveau nicio insemnatate pentru el, erau doar de complezenta, dar am continuat.
  - Te-am vazut pe tine, i-am raspuns.
  - Nu glumiti cu lucruri de-astea. Ma faceti sa rosesc. Si intr-adevar era imbujorat, deci rusinat. Iti dadu nervos cateva suvite dupa ureche. Nu era deloc acelasi baiat plin de siguranta pe care il cunosteam eu.
  - Nu glumesc...Peter, i-am marturisit. Sunt foarte fericita. Ce avem de mancare? Vii la masa? Sa mancam impreuna...eu, tu si Belle.
  - Stiti bine ca nu am voie. S-ar supara stapana. Noi, servitorii, luam masa in bucatarie. Doamna Coleman a pregatit o ciorba si friptura, desertul e surpriza. O sa va placa. Cine este Belle? Ati pomenit-o mai devreme.
   M-am intors, aratandu-i spre buna mea prietena. Cred ca toate numele erau diferite in visul meu pana la urma. Ma voi obisnui la un moment dat.
  - Aaa. Vreti sa spuneti Anne. Nici ea nu va va putea acompania. Aceeasi regula.
  - Trebuie sa fie o cale. Te rog, Peter.


Peter
   Baiatul era nedumerit. Ma privi cu niste ochi surprinsi, asteptand sa isi dea seama ce se intampla. Atunci i-am privit mai atent hainele - camasa cu guler inalt, pantaloni trei sferturi (la moda in aceste timpuri se pare), haina cu nasturi complicati si vesta pe dedesupt, toate atent apretate. Arata chiar bine in ele. I se potriveau.
  - De ce imi rostiti astfel numele? Ati patit ceva, domnisoara? Sunteti...diferita.
  - Cum? Nu inteleg. 

   Daca m-ai fi intrebat pe mine, nu ma schimbasem deloc de cand invatasem sa merg singura: eram la fel de incapatanata, la fel de impiedicata si mult prea vorbareata.
  - Este prima data cand vorbiti cu mine. De obicei aplecati capul si treceti mai departe. Nu am inteles niciodata de ce, dar nu e de datoria mea sa va fiu prieten, ci vizitiul si ajutorul dumneavoastra.
   Ciudat.
   Nu am apucat sa mai spun nimic, deoarece Belle (sau Anne, in fine) m-a luat de mana si m-a ajutat sa ajung in camera mea (care habar nu aveam unde era - conacul era enorm) si sa ma pregatesc pentru masa. Aici am inteles ce se astepta sa vada ea pe mine - rochii. Rochii lungi, cu jupon si corset, panglica la gat si in par, fundite.
   Oh, Doamne! 

   Dupa ce am terminat aratam superb! Adio bluza mea de trening, blugii clasici si tenisii colorati.
  - De unde ati luat astea? intreba Belle, privind la maldarul de haine aruncate pe patul meu cu baldachin (Cat imi dorisem un astfel de pat!! Se putea mai bine de atat?). Nu am mai vazut asa ceva.
  - Doar o gluma proasta. Nu-ti fa griji.
   Parea sa nu stie nimic si m-am gandit ca nu avea rost sa incerc sa-i explic. Urma sa ma trezesc curand oricum si toate lucruriel acestea minunate vor disparea. Vroiam sa ma bucur din plin de oportunitate.  


- Va urma -    

Song - 18th Century Gentleman


18th Century Gentleman


Sometimes I think I’m from a different time
That my soul left my love long behind
In a world of gowns and elegant dancing,
Where he stands at the golden staircase waiting…

I don’t belong in this modern world
Where the traditional ways have faded away
When being tan, skinny and wild is beauty—
I wish to be found in the long ago days
I’m living a dream, a fantasy—
Where everyone tried to look like me
(chorus)
Curls pinned high, gloves on my hand
The night comes alive with the party band
A grand mansion, rich aristrocrats—
I see him across the room
Our eyes meet, hands in unison—
I dance with my 18th century gentleman, all is gone…

We’re young, the world’s at our feet
He could have anyone, all he wants is me
Not about money, not about status
We speak of literature and music, we break the rules
He sweeps me off my feet
I take his breathe away
He loves my mind as much as my eyes
I don’t stand a chance three centuries later
Too proper for this world
(chorus)
Time seperated us, I cannot find him again
I crave a traditional love that seems unknown.
(chorus x 2) 
Sometimes I think I’m from another time
That my soul left my love long behind


joi, 8 decembrie 2011

Leapsa din nou 1+1!

   Am gasit niste leapse frumoase pe blogul ...song of life! si mi-au placut, asa ca le-am imprumutat si eu. Multumesc mult. Sa incepem:



I
 Cel mai de pret lucru: este sa am aproape persoanele pe care le iubesc.
Cand sunt suparat/a: ascult melodii instrumentale, lente de obicei.
Cand vreau sa ma relaxez: citesc o carte.
Cea mai frumoasa vacanta: a fost vara anului 2009 cand l-am intalnit pe prietenul meu, Raul.
Locuri unde as trai: Londra cred, dar acum ca este vremea urata as alege un loc calduros, o insula pustie. 
Cel mai fericit/a am fost: cand am mers prima data la mare. 
Nu spun nu propunerii: de a merge la o plimbare. Ador asta!!
Ma feresc de: fetele fitzoase.
Am emotii cand: am un examen sau cand vorbesc in fata unui public.
Regret ca: nu ma pot intoarce in timp si ca nu exista creaturi magice. 
Nu as renunta niciodata: la prieteni si la familie.
Cei mai buni prieteni: se stiu ele deja. Sunt mereu langa mine cand am nevoie de ele.
Ma enervez cand: cineva ma bate la cap sa fac ceva. Nu suport sa fiu la comanda cuiva.
O zi perfecta: la soare, cu o bautura racoritoare in mana si o carte buna, apoi o iesire cu prietenii la un restaurant.  
II
Ce te motiveaza sa scrii pe blog?
Pasiunea de a scrie si de a citi, placerea de a impartasi trairile mele si cu alti oameni, sa stiu ca fac parte dintr-un tot, ca nu sunt singura. 
Cum reactionezi la comentariile negative?
De obicei nu ma afecteaza. Daca este intr-adevar rautacios nu este vina mea, nu cred ca as putea gresi atat de grav incat sa reactioneze asa. As discuta calm problema.
Cum te-a schimbat pe tine blogul? Sau alte persoane pe care le-ai intalnit in blogosfera?
Sunt mai atenta la detalii si msi comunicativa (daca se poate asa ceva). Am avut multe de invatat de la cei mai "batrani", cu experienta.
Cine te-a influentat sa faci blogul?
Mi-a aratat o prietena blogul ei si am fost tentata si eu. Am renuntat o perioada, dar am revenit cu un alt blog si forte noi :D.  
Inima ta este intreaga?
Da, este. Nu a avut parte de multe dezamagiri din fericire. Sper sa ramana asa.
Placi pe cineva?
Nu doar plac, iubesc. Zic eu :))
Persoana aceea te place pe tine?
Atata ii trebuie :P :)) Sigur ca da.
Dau mai departe: Larisei, Denisei, lui Myuuki si Roxanei, dar o poate lua oricine doreste.  

miercuri, 7 decembrie 2011

Placerea mea - filmul - Vampire Diaries

   Nu cred ca exista persoana care sa fi vazut cateva episoade din Vampire Diaries si sa renunte brusc la acest serial (mai ales pe motiv ca nu-i place). Nu numai ca este mai bun decat seria in sine, dar schimbarile facute (la alegerea regizorului) il fac mult mai interesant si mentine actiunea in balanta intre realitatea posibila si fictiune. Adio aripi, dracusori, posedari si alte chestii de genu' care i-au perindat prin minte scriitoarei. Nu mai suntem de mult copii!
   Personajele sunt bine individualizate si bine alese. Putem face usor diferenta intre Stefan si Damon, precum si intre Katherine si Elena, avand atat calitati cat si defecte (Stefan nu este idealul intruchipat, iar Damon nu este atat de diabolic precum pare hihi etc.).
   Stiu ca exagerez cu compararea celor doua, dar asa se pot vedea intr-adevar partile bune si cele rele. Din punctul meu de vedere, alegerea Ninei Dobrev in rolul celor doua personaje feminine este foarte potrivita (o actrita blonda mereu imi da impresia de ... intelegeti voi  - Sa se stie ca nu am nimic cu blondele! :P:))).  Singura blonda din serial, Caroline, ne-a demonstrat insa ca poate mai mult decat ceea ce lasa sa se vada in primele episoade. Bravo ei!
   Altceva... Taylor este un varcolac simpatic, nu chiar monstrul descris de L.J. Smith. Povestea familiei lui este credibila de data asta. Ma puteti corecta daca gresesc.
   Daca primele 4 volume mi s-au parut bunicele, serialul este genial. Felul in care au evoluat lucrurile este de-a dreptul fantastic si incredibil, nu foarte tras de par (gen readucerea Elenei la viata in ultimul moment cu ajutorul vrajii care il sacrifica pe John sau vindecarea lui Damon cu sangele lui Claus). Toate acestea insa dau continuitate povestii care oricum a traversat de mult tiparele realitatii, asa ca nu mai incerc sa gasesc singura solutii.
   Inca o dilema...Nu vi s-a intamplat sa va schimbati preferintele de la un episod la altul? Mie da. Acum imi doream ca Stefan si Elena sa ramana impreuna, apoi asteptam ca Damon sa apara cumva in peisaj. A fost un concurs cu aceasta tema acum ceva timp, dar tot nu pot alege 100% pe cineva. Voi ce parere aveti? Va place VD? 

marți, 6 decembrie 2011

Si acum....marele castigator! (2)


Si acum, dupa ce a cazut netu de cel putin 5 ori si era cat pe ce sa pierd postarea, am reusit in sfarsit sa fac lista completa. Hmmm...

   1. Brasoava Dana Stefania
   2. Brasoava Dana Stefania
   3. Brasoava Dana Stefania
   4. Diaconu Andra-Simona
   5. Diaconu Andra-Simona
   6. Diaconu Andra-Simona
   7. Diaconu Andra-Simona
   8. Giorgiana Turcu
   9. Giorgiana Turcu
   10. Giorgiana Turcu
   11. Giorgiana Turcu
   12. Alex Raicea
   13. Alex Raicea
   14. Vircan Issabela
   15. Vircan Issabela 
   16. Dontu Alexandru
   17. Dontu Alexandru
   18. Elena Costea 
   19. Elena Costea
   20. Elena Costea
   21. Elena Costea
   22. Miruna Grama
   23.
Miruna Grama   
   24. Miruna Grama
   25. Miruna Grama
   26. Petcu Elena-Larisa
   27.
Petcu Elena-Larisa
   28. Petcu Elena-Larisa
   29. Petcu Elena-Larisa
   30. Petcu Elena-Larisa
   31. Petcu Elena-Larisa
   32. Gheorghiev Alexandra Ioana
   33. Gheorghiev Alexandra Ioana
   34. Gheorghiev Alexandra Ioana
   35. Gheorghiev Alexandra Ioana

   Voi apela acum la dragul meu prieten, Random.org, sa decida el cine va castiga cartea oferita de Libris. 
   Si castigatorul este .... Petcu Elena-Larisa!!! 
   Felicitari, draga mea! Astept datele tale (adresa si numarul de telefon) pentru a-ti trimite cartea (in limita de 40 de lei). De asemenea, trebuie sa imi mai spui odata ce ai ales.
   Va multumesc inca o data pentru participare si 
Librariei Online Libris.
   O seara placuta. Pupici.
   Ps. Imi cer scuze de intarziere.