Ce ati dori sa imi transmiteti?

joi, 29 septembrie 2011

A new life - partea a 13 - a

    Mama a plecat de cateva zile fara a afla ceva despre ea. Nu ne venea a crede ca ne-a lasat singure. Sigur a fost Taylor, a convins-o sa fuga cu el. Deena a intrat in depresie si nu mai vorbeste cu nimeni, rar mai scoate cateva cuvinte si acelea printr-un efort destul de mare. Nu stiu ce sa ma mai fac. Am doar 17 ani si trebuie sa iau viata in maini si am o responsabilitate fata de sora mea. Ce fel de mama ar fi in stare sa-si paraseasca copiii? In ce stare trebuie sa fi fost sa plece fara sa se uite inapoi? Si daca a facut-o, de ce nu ne-a spus nimic? Atatea intrebari si niciun raspuns. Am vorbit si cu matusa noastra si ne-a promis ca o sa rezolve sa ne mutam la ea, insa mai dureaza putin procedurile. Este inceputul vacantei de Paste si cred ca suntem singura familie pentru care aceasta sarbatoare nu este un motiv de bucurie. E atat de trist sa stam singure. Partea buna este ca ne-am adunat cativa din clasa si am petrecut mai bine ca niciodata. Dumnezeu mai face si minuni. Cel putin pentru asta ii sunt recunoscatoare. Spre surprinderea mea primul lucru la care m-am gandit in aceasta duminica a fost sa mergem la biserica la liturghie. Deena nu a fost prea incantata la inceput, dar nu a avut incotro. Speram sa-si regaseasca linistea interioara si ca va fi mai impacata. Ea inca era de parere ca mama actionase asa din cauza ei, pentru ca o suparase de atatea ori pana cand nu a mai facut fata. Singurul lucru pe care i l-am spus a fost: " Deena, nu este vina ta. Orice ai fi facut tot la fel ar fi ales. Din pacate mama este usor influentabila si, desi am incercat, nu am putut sa o schimb prea mult. Daca nu a realizat inca ce greseala a facut sper ca o va face si ca se va intoarce. Ar fi pacat daca am pleca tocmai in Europa. " Si ei ii parea la fel de rau, insa nu era timpul pentru mofturi. Oricum va fi mai bine decat sa ne descurcam singure. Aveam nevoie de bani pentru a ne intretine si singura solutie era sa imi gasesc un servici, lucru care nu ma prea incanta. Mama castiga foarte bine din salariul de medic pediatru si ne erau mai mult decat suficienti pentru cheltuielile noastre nu atat de mari. Din fericire am gasit foarte repede unul pe masura deoarece, cand a auzit situatia mea, mama lui s-a oferit sa ma ajute pentru a lucra ca vanzatoare la afacerea familiei. Nu era extraordinar, dar era un inceput bun, iar salariul era mai mare decat de obicei. Derek venea de acum in fiecare zi si ma ajuta la treburile din casa ( nu ca as fi avut nevoie, dar era un sprijin de care nu ma puteam lipsi ). In ciuda disputelor anterioare s-a dovedit un baiat pe care ma pot baza si nu regret ca i-am acordat a doua sansa. Vacanta se scurgea putin cate putin si deja consideram ca nu voi fi in stare sa-mi asum rolul de mama pentru o familie. Nici nu ma mir luand in considerare ca pana acum nu prea bagasem in seama aceste lucruri. Nu sa am grija de mine este problema, ci sa am copiii pe care sa-i educ, sa le dau sfaturi. Ce personalitate puternica ar trebui sa ai pentru a-i ghiada pe cei din jurul tau. Este mai greu decat mi-am imaginat, iar sfaturile date mamei mele pana acum inteleg de ce nu au dat roade. Nu se aplica in astfel de cazuri. Ramasa singura dupa ce o inselase si apoi parasise tata nu mai avea aceleasi principii si orientari. E normal. Lumea pe care o cunostea si dupa care se orienta nu mai era aceeasi. Oamenii treceau pe langa ea nu nepasare, la fel si eu, insa nu puteam simti pe pielea mea adevarata pierdere a mamei. Avusese incredere in el si o tradase. Unde disparuse toata acea mare dragoste cu care se mandreau in tinerete? Fusesera un cuplu minunat, insa cu timpul au realizat ca, desi semanau foarte mult fizic, nu erau compatibili. Mult prea tarziu insa. Aveau doi copii marisori nu mai puteau da inapoi fara sa existe suferinta si pagube. Urma sa ne alegem cu o familie ciuntita si mereu fara nicio ratiune normala. Nu mai exista o mama si un tata statornic. Fiecare se va casatori la un moment dat si vietile lor vor merge pe alt drum fara cale de intoarcere. Ce rost mai are sa speri? Suferinta ramane singura la sfarsit.