Ce ati dori sa imi transmiteti?

sâmbătă, 23 iulie 2011

Partea a 19 - a

   Ma temeam pentru mine si chiar aveam de ce. Numele incaperii, Camera Suferintei, nu imi dadea mai multa siguranta. Blake si Cheryl nu mai zabovisera o secunda langa mine, ci imi urara bafta, privindu-ma cu subinteles. Stiam ca va fi o seara dificila...asta daca era seara. Toata bezna in care ma afundam imi dadea aceasta impresie, dar nu stiam cu exactitate nici data, nici ora. 
   Am tresarit cand au inceput sa se auda urletele, tipetele unor suflete, de parca ar fi avut dureri foarte mari. Oare asta urma sa se intample si cu mine? Cu siguranta nu as fi vrut sa aflu raspunsul la aceasta intrebare. Mi se facea pielea ca de gaina numai cand ma gandeam. Unde sunt fetele cand ai nevoie de ele?

  Intre timp...
   - Ce ai intarziat atat? s-a rastit Rachelle cand a vazut-o pe Brittany intorcandu-se. Ai reusit sa o gasesti?
   - Da, dar a durat putin, raspunse aceasta. O sa ajunga si ea intr-o ora cel tarziu. Sa speram ca Caroline este bine.  
   - Vom face tot ce putem ca sa o scoatem de acolo. Chiar si cu riscul de a ramane blocate. Sunt sigura ca Domnul nu o sa ne lase la greu.
   - In sfarsit, respira usurata ingerul Elena, de indata ce atinse pamantul cu picioarele sale subtiri si renunta la minunatele aripi albe.
   - Bine ai venit, ii spuse din suflet Rachelle.
   - Nu puteam sa va las sa va descurcati singure, mai ales ca este vorba de cea mai buna prietena a mea. Sunteti gata? Ceilalti ne asteapta la portal. Abia am aflat cum putem trece dincolo. Majoritatea nu au acces la aceasta informatie, dar eu am reusit. Exact dupa ce spuse asta, zambi victorioasa.   
   - Domnul sa fie cu noi, adauga Brittany. 
   - Bine spus. Avem nevoie de tot ajutorul posibil. 
           Va urma...