Proba 4. Sfaturi de casă nouă de la Doctor Deco

Am aruncat cheile pe dulapul de pantofi din hol pe care îl cumpărasem special pentru noua locuință și am intrat în bucătărie. Peste tot erau cutii pline de ustensile pentru gătit, cratițe și tigăi care așteptau cu nerăbdare să fie așezate la locurile lor. Mutarea era mai dificilă decât m-am așteptat și după o săptămână încă nu eram gata să primesc musafiri. Seara trecută terminasem de aranjat hainele pe culori pe umerașe, în dressingul pe care mi-l dorisem dintotdeauna, astfel că dormitorul era acum curat, dar prea gol pentru gustul meu. Aveam nevoie de ajutor pentru a transforma acest apartament în casa visurilor mele. 

După o oră de căutări pe internet fără niciun rezultat, îmi pierdusem speranța că voi mai găsi un magazin care să aibă lucrurile pe care le doream. Apoi mi-au căzut ochii pe Doctor Deco și numele în sine m-a făcut să zâmbesc. Se pare că noi doctorii avem nevoie unii de alții, de un specialist în decorațiuni interioare în cazul de față, de aceea am format numărul pe care l-am găsit pe site, prea încântată să mai aștept până voi ajunge pe strada Blănari nr.12 din București.    

- Bună ziua. Doctor Deco la telefon. Cu ce vă putem ajuta?

- Bună ziua. Sunt într-un mare impas. M-am mutat de curând într-un apartament din București și am nevoie de îndrumare în ceea ce privește decorarea. Am foarte multe idei, dar nu sunt foarte sigură de deciziile pe care trebuie să le iau.

După diverse întrebări despre stil, preferințe, culori și alte asemenea, am ajuns la o înțelegere cu amabila doamnă care se afla la celălalt capăt al telefonului.

- Lăsați-mi adresa dumneavoastră și o să vă programez o ședință la dumneavoastră acasă. Este în regulă? 

- Puteți aranja astfel? Extraordinar. 

I-am dictat adresa doamnei de două ori pentru a mă asigura că a notat corect și am stabilit de comun acord să vină a doua zi pe aici. Eram cea mai fericită! Așteptam schimbarea cu brațele deschise.    

Când am auzit soneria de la interfon a doua zi făcusem numeroase ture de la un capăt la altul al încăperii, foarte nerăbdătoare să aflu sfaturile acestei femei-expert. Am deschis repede ușa de la bloc, dar rătăcisem din nou cheia de la intrare și a durat câteva minute până să o găsesc. Într-un final, când am invitat-o înăuntru, mi-am cerut scuze pentru că o făcusem să aștepte și am sfătuit-o să se facă comodă. 

- E un apartament foarte frumos și spațios, mi-a spus ea, zâmbindu-mi. Am locuit și eu la un moment dat într-un asemenea loc, pentru o perioadă. 

- Să spun sincer încă nu m-am obișnuit, dar îmi place mult. Vreau să fie mai primitor, dacă înțelegeți ce vreau să spun.

- Într-adevăr ai foarte puține obiecte de decor, cum mi-ai spus. 

- Am renunțat la foarte multe dintre ele când am venit aici, fie nu se potriveau cu noua atmosferă de aici, fie le avem de foarte multă vreme și aveam nevoie de o schimbare. Sunt dispusă să cumpăr tot ce este nevoie pentru un nou început.

- Am înțeles. Din fericire avem exact ceea ce ai nevoie pentru asta, iar dacă dorești ceva anume și nu găsești în magazinul nostru vom aduce prin comandă cât mai curând posibil.

- Ar fi minunat.

- În regulă. Să începem atunci. Pentru început, cred că ai nevoie de un breloc deosebit pentru chei. Mi se pare mie sau ți se întâmplă des să le rătăcești? 

În ochii ei nu am văzut nicio urmă de mustrare sau de superioritate, așa că i-am spus adevărul.

- Mai des decât aș vrea să recunosc. Aveți cumva modele să îmi arătați? am întrebat, arătând spre cataloagele pe care le purta în brațe de când venise.

- Tocmai de aceea am adus acestea cu mine. O să facem o listă cu lucrurile care crezi că ți-ar fi de folos și apoi o să parcurgem împreună aceste oferte. Bine?
- E mai mult decât bine, e... perfect. 

- Mă bucur. Ce spui de un ceas de perete pe care să îl agăți deasupra biroului? Știu exact modelul și cred că s-ar potrivi foarte bine. Și câteva rame pentru fotografii în vitrină, în dormitor. Dar ce zici o vază ceramică în colțul acela? 

Așa a decurs discuția noastră ore întregi, dându-mi seama că se pricepea de minune în ceea ce făcea și că mă puteam încrede în alegerile ei. Lista mea conținea acum niște suporturi drăguțe de pahare, o lampă culoarea șampaniei, perne moi și pufoase, câteva borcane decorative de care mă îndrăgostisem la prima vedere, un memo board cu Audrey Hepburn, două tablouri: unul La Prunelle și unul Vogue și multe, multe altele. La final mi-a atras atenția o față de masă Monograme care se asorta cu mobila de bucătărie cu tentă bleu și am trecut-o pe listă. Trebuia să o am. 

Era trecut de ora 20 când doamna Mirabela a trimis comada pe internet și mi-a dat ultimele indicii unde aș putea să mai adaug piese de mobilier sau flori pentru a aduce un strop de culoare. I-am mulțumit pentru tot și când am vrut să o plătesc pentru serviciile sale m-a refuzat politicos, spunând că a fost o plăcere să mă ajute și că acesta este cadoul ei de casă nouă. Mi-a explicat că dragostea pentru decorațiuni este cel mai frumos dar și că este mai mult decât fericită să îl împartă cu ceilalți. Asemeni unui doctor. Am înțeles că numele i se potrivește ca o mânușă. A plecat imediat după aceea, după ce am făcut schimb de numere de telefon și mi-a promis că o să îmi facă o altă vizită. Tocmai câștigasem o nouă prietenă.
     

                                Articol înscris în cadrul competiţiei Spring SuperBlog 2014.