Proba 1 - Mașina visurilor mele

Nu-mi amintesc cum am ajuns aici, dar un lucru e sigur – mă aflu la volan. Îl manevrez cu ușurință, deoarece pielea care îl îmbracă îmi conferă o foarte bună aderență și mă ajută să îmi conduc mașina pe orice drum și în orice condiții m-aș afla.

Sunt relaxată, mă bucur de adierea plăcută de lămâie a odorizantului ce mă învăluie, în timp ce umerii îmi sunt sprijiniți de scaunul cu o textură foarte rezistentă, extrem de confortabilă, care îmi dă de fiecare dată o stare de bine, mai ales când vine vorba de drumuri lungi. În același timp, fredonez câteva versuri pe care le ascult la radio, dând volumul puțin mai tare din butoanele bine definite aflate pe consola volanului. 

Las în urma mea clădiri, case și oameni, unii grăbiți spre viețile lor monotone, alții așteptând un viitor mai luminos. Eu nu mă aflu printre ei, deoarece știu ce îmi doresc iar mașina mă conduce într-acolo. Intrând în oraș, semafoarele răsar ca ciupercile după ploaie, lucru care îmi pune la încercare frânele din dotare. La o intersecție, observ un trecător imprudent care traversează pe culoarea roșie a semaforului și, femeie fiind, apăs din instinct foarte tare pedala de frână, iar sistemul inteligent numit ABS își intră în drepturi și realizează o frânare controlată. Datorită eficienței frânelor, niciunul dintre noi nu a fost accidentat, un motiv în plus să fiu încântată de alegerea făcută.

Drumul este în sfârșit liber așa că nu ezit să accelerez, bazându-mă pe motorul de 1.6 L, chiar dacă în dimineața aceasta a plouat și asfaltul e puțin umed. Garda joasă a mașinii îmi conferă o aderență eficientă în ceea ce privește sistemul de control al stabilității VSC și al tracțiunii TRC încât să rămân stabilă și în siguranță pe carosabil. Ating viteza de 80 de km la oră și o mențin constantă. Temperatura mediului ambiant începe să crească și aerul condiționat pornește.

Ridic privirea din bord și într-o fracțiune de secundă o văd venind. O dubiță albă de pe contrasens se îndreaptă spre mine. Odată cu reducerea vitezei apuc să schimb din treapta superioară în treapta inferioară rapid. Șoseaua e foarte îngustă, dar totuși încerc pe cât posibil să evit coliziunea, trăgând mult dreapta de volan pentru a-i face loc. Totul se desfășoară prea repede pentru a-mi stăpâni teama și mi-aș dori pentru câteva clipe să închid ochii și să mă prefac că nu este adevarat, însă rămân pe poziție și încrezătoare în propria mașina.

În timp ce mă apropiam din ce în ce mai mult de parapet, întreaga viață mi se derula prin fața ochilor așa cum se întâmplă înainte să mori. Apoi un gând mi-a dat putere: aveam mașina echipată cu 9 airbaguri. Într-adevăr mașina mea nu e ca oricare alta, e o Toyota Corolla. E mașina pe care mi-am dorit-o dintotdeauna, care mă definește și are grijă de mine...

Duba este acum aproape, gata în orice moment să mă izbească, dar în loc să aud o bufnitură puternică și să simt cum pământul îmi fuge de sub picioare, m-am trezit respirând greoi. Sunt în pat, acasă. A fost doar un vis? Mă îndrept grăbită spre fereastră și locul unde ar fi trebuit să fie mașina este liber. Caut apoi cheile în geantă și nu le găsesc. Mă privesc în oglindă, dar nu zăresc nimic neobișnuit pe chipul meu, nicio urmă a accidentului, doar niște cearcane cauzate de oboseală. Iau telefonul de pe birou și îl sun pe soțul meu, dar nu răspunde și încerc din nou. De data asta aud vocea lui caldă și mă liniștesc.

-         - Bună dimineața, somnorici. Te-ai trezit?

-         - Da, acum. Unde ai plecat atât de dimineață? Am avut un vis...

-         - Uită-te pe geam, scumpo! 

Într-adevăr era acolo, zâmbindu-mi fericit și făcându-mi cu mâna să îl însoțesc. M-am îmbrăcat repede și am ieșit afară. Era puțin prea frig pentru gustul meu.

-         - Vino cu mine, mi-a spus când am ajuns lângă el. 

L-am urmat în tăcere vreme de câteva minute, mână în mână, apoi am văzut-o și mi-am amintit. Mașina visurilor mele. Astăzi era ziua în care trebuia să sosească, în care devenea a mea. Toyota pe care mi-a daruit-o soțul meu are un design stilat şi dinamic creat pentru a atrage multe priviri, inclusiv pe a mea, iar aspectul frontal de tip Keen Look cu elemente de decor sofisticate într-un melanj avangardist mi se pare extrem de atrăgator și elegant. Este perfectă! 

 

     - Mulțumesc! m-am bucurat eu, sărindu-i în brațe și sărutându-l prelung pe buze. Apoi m-am întors spre mașină: Ești gata, frumoaso? i-am zis eu urcând la volan și pornind-o.
 

Soțul meu era acum în dreapta și tocmai se pregătea să își pună centura. Este timpul pentru un test drive!   

                                           Articol înscris în competiția "SuperBlog".