A new life - partea a 9 - a

  30 noiembrie

   A venit in sfarsit sambata si mama pentru prima data dupa o lunga perioada si-a luat liber de la servici. A ramas sa gateasca cate ceva.

   - Jessica! Ajuta-ma te rog! Mai am nevoie de niste ingrediente. Poti merge tu te rog sa cumperi?

   - Sigur. Fa-mi o lista pana ma imbrac.

   - Ce mai stii de Derek? Ai mai vorbit cu el?

   - O sa fie aici, mama! 

   Cand m-am intors acasa sora-mea, Deena, venise cu fata cea mica a vecinei de vizavi, Bonnie, care era cu un an mai mare decat ea. Nu ar fi fost mare lucru daca ele nu s-ar fi aflat la mine in camera cand am ajuns si peste tot era o mizerie de zile mari.

   - DEENA! Ti-am spus de atatea ori sa iti aduci prietenii la tine in camera. M-am saturat sa tot fac curatenie dupa tine! Scuza-ma, Bonnie, dar acum o sa mergeti dincolo. O sa va ajut sa luati jucariile.

   - S-o crezi tu! Mergem la Bonnie. Spune-i tu mamei.

   - Nu prea cred ca pleci. Stii ca azi avem musafiri si ne-a rugat mama sa o ajutam.

   - Asta nu te preocupa pe tine. Nu vreau sa raman si cu asta basta.

   Si fara alt cuvant a iesit trantind camera. Mama era la bucatarie terminand treaba si ascultand stirile, asa ca nu a auzit nimic din ceea ce se petrecea sus. O sa fie foarte dezamagita. Insemna foarte mult sa ne intelegem cu aceasta persoana noua din viata ei. Era si normal.
   - Jessi! Trimite-o pe Deena la mine.

   Ce ma fac? Ce sa-i spun mamei? Sora-mea trebuia adusa cu picioarele pe pamant si o voi face eu daca nimeni nu indrazneste.
   - Este pana la Bonnie. O sun pe Sierra (sora mijlocie care e de varsta cu mine) sa o trimita.

   Insa la telefon Deena a inceput din nou sa tipe spunanad ca nu vine. Asta e prea de tot.    

   - Daca nu esti aici in maxim 5 minute o sa vin si o sa te iau de par. Nu glumesc Deena! Inceteaza sa te comporti ca o rasfatata. O data in viata ta fa ce ti se spune, altfel jur ca o incurci.

   - Bine, fie. Vin imediat.

   Au trecut 5 minute, 10, 15...Nu-mi puteam imagina ce era in capul ei. In mai putin de o jumate de ora urma sa soseasca Derek si putin mai tarziu si Taylor, prietenul mamei. O sa iasa circul de pe lume. Mi-am luat repede o jacheta pe mine pentru ca se facuse racoare si am traversat strada. Am batut furioasa la usa si a iesit mama fetelor cu un prosop in mana, semn ca spala vasele, si cu o voce mirata intreaba:

   - Nu a ajuns acasa? Dupa ce ai sunat si-a adunat lucrurile si a plecat. Nu era prea incantata, dar banuiesc ca nu a avut incotro. Nu m-am uitat dupa ea, deci nu te pot asigura daca a intrat sau nu. Imi pare rau.

   - Va multumesc. Daca o vedeti sa ma anuntati va rog.

   - Sigur, Jessica. Noapte buna.

   Si acum ce?

   - Alo? Derek? Poti veni acum? Esti gata?

   - Jessy? Ce sa intamplat de esti asa agitata? In doua minute ajung, sunt gata deja.

   - Multumesc. Iti spun mai multe cand ne vedem.

   Incepusem sa tremur si nu doar pentru ca vantul batea din ce in ce mai tare si nu stiam cum sa reactionez. Am format numarul mamei mele si am sperat sa nu raspunda. Nu gasisem cuvintele potrivite. Deena lipsea? Degeaba insa. Nu am avut noroc.

   - Alo, Jessy? Unde esti? Ai plecat de ceva vreme si nu te-ai mai intors. Esti in regula?

   - Eu da. E vorba de Deena...

   - Ce a facut iar?

   - Nu dau de ea...Imi pare rau. Am cautat-o la vecina, dar nu stie nimic de ea.

   - Dar nu stii?

   - Ce sa stiu? am intrebat eu indignata? Oare nu intelegea gravitatea faptelor ei? Isi cam luase lumea in cap.

   - Deena este langa mine, aseaza masa de ceva vreme. Stai linistita.

   - Slava Domnului. Fata asta ma scoate din minti. Il astept pe Derek.

   - Nici macar nu te-ai imbracat! Vin-o si pregateste-te, doar stie unde sa te gaseasca.

   - Uitasem. Adu-mi jos jochia neagra.

   - Buna alegere. Ne vedem.

   Asta da intorsura. Atatea griji pentru nimic. O sa port o discutie serioasa cu ea dupa cina. S-a terminat cu joaca. Nu mai este un copil si nu se poate juca cu vietile noastre. Trebuie sa invete sa fie responsabila. 

   Am imbracat rochia cea neagra pe care o primisem cadou de ziua mea de la matusa mea Estera care locuia in Germania de cativa ani. Este o femeie extraordinara si inca de cand eram mica s-a legat o legatura stransa intre noi.

   Nu am fost gata pana a venit Derek, dar a meritat asteptarea. Cand am coborat a ramas mut de admiratie pentru cateva secunde...multe secunde. Asa da. Sora-mea era deja gata si casca de plictiseala...

   Nici Taylor nu a intarziat, a fost punctual. Bineinteles trebuia sa impresioneze!

   De cum a intrat a inceput o mica introducere:

   - Buna. Numele meu este Taylor Vang si imi pare bine sa va cunosc. Este o onoare. Mama voastra vorbeste atat de mult despre voi. Simt ca va cunosc deja.

   - Sper ca nu ne-a vorbit de rau... " am spus eu privind-o pe mama cu inteles.

   - Tu trebuie sa fii Jessica. Incantat.

   - Asemenea.

   - Iar tu micuta Deena. Buna si tie.

   - Buna.

   - Draga mea, nu este politicos. Taylor este mai mare decat tine, a adaugat mama rusinata.

   - Poti sa imi vorbeasca la pertu, nu ma deranjeaza. Si el este?

   - Prietenul lui Jessy, a spus mama inainte sa putem raspunde.

   - Nu chiar, am inghitit eu in sec.

   - Sa traiesti tinere.

   - Masa este gata. Poftiti va rog.

   Nu am vorbit foarte mult pe parcursul cinei, dar am aflat cateva detalii socante despre noul " intrus".

   - Si Jessica… La ce scoala inveti? Aici in centru?

   - Da, la liceul Burrinson.

   - Acolo am facut si eu liceul. Am terminat acum 5... Ba nu, 6 ani.

   - Poftim? Ai doar 25 de ani? am intrebat imediat, nevenindu-mi sa cred.

   - Da, implinesc 26. Acum un an am inceput sa profesez, iar de curand am fost transferat in acelasi spital cu Marianne.

   - Multi inainte. Dar esti prea tanar....nu ca ar fi ceva rau. Doar ca esti prea tanar pentru mama.

   - Jessy, draga mea, asta nu te priveste pe tine, a intervenit mama, vorbind printre dinti.

   - Nu, nu ma priveste mama, dar nu puteti trece peste aceste bariere!

Taylor

   - Gata, inceteaza Jessica!
   Derek ramasese tacut si urmarea fiecare miscare a noastra. Situatia era critica. Mama umbla cu un baiat cu 15 ani diferenta... ca barbat nu il puteam numi. Planul era sa vedem si un film dupa, insa au decis sa o lase pe alta data. Foarte bine. Mama nu avea aceeasi parere. Dupa ce au plecat musafirii si Deena s-a pus la somn m-a chemat la ea...
   - Ce te-a apucat? Asta faci de fiecare data. Nimeni nu este destul de bun pentru tine, nu-i asa?

   - Mama, eu doar vreau sa nu te mai vad suferind. Cat crezi ca avea sa mearga? Pana gasea alta. Este tanar. Doar nu te astepti sa ramana langa noi? Tata a fost mult mai copt la minte si tot a apucat drumul gresit.

   - A fost alegerea lui atunci cand m-a inselat.

   - Stiu, stiu. Incearca doar sa gasesti un raspuns la urmatoarea intrebare : De ce te-a ales pe tine in locul altor femei...si mai important in locul uneia mai tinere?

   - Pentru ca tine la mine?

   - Nu prea cred. Chiar si la varsta asta ai ramas naiva, mama. Poate ca avea nevoie de ajutor cu noua slujba. El este novice si tu ai destula experienta in domeniu. Sau doar pentru recomandarea pe care i-o poti da. Daca ne gandim bine dintre femeile medic tu esti singura accesibila: destul de tanara, divortata, usor de atras in plasa. Analizeaza putin.

   - Da, pare credibil atunci cand o spui tu. Totusi eu tind sa cred altceva.

   - Uite cum facem. Pune-l la incercare si vezi cum actioneaza. Mai cheama-l de cateva ori pe acasa. Vreau sa il aflam intentiile. Sa-l urmarim. De acord?

   - Oh, Jessy. Este atat de greu. Simt ca nu ma mai descurc cu voi. Tu te indrepti cu pasi marunti si fermi spre maturitate, insa am mari probleme cu Deena. Nu stiu ce sa ma fac cu ea uneori. Se pare ca toti anii de studiu nu ma invata cum sa fiu o mama mai buna. Imi pare rau ca am tipat mai devreme, dar chiar este un baiat pe cinste.

   - Vom vedea.

   - Noapte buna draga mea.

   - Noapte buna.