Fighting with the angels - Partea a 29 - a

   Am revenit in lumea oamenilor doar in cateva minute, tinandu-l de mana strans pe Blake. Am observat apoi ca acesta era foarte palid si avea privirea pierduta. 
  - Ce este? l-am intrebat pe frumosul inger. Nu te bucuri ca am reusit?
  - Si-a dat seama, Caroline.
  - Crezi? Dar cum..
  - Sunt sigur. De ce crezi ca te-a lasat sa mai vii foarte usor?  

   Cam atat dura fericirea mea, pentru ca mi-am dat seama ca avea dreptate. Nu-l pacalisem pe Clarence nici macar o secunda. Trebuia sa decid ce imi doream sa fac. Acum ca ma cunostea nu mai puteam da inapoi. 

  - Esti bine Caroline? am auzit-o pe Brittany spunand din spatele meu. 

   M-am intors incet si am vazut ca nu era singura - Lisa si Rachelle o insoteau. Fata nici nu-l privi pe Blake, ci si-a tinut ochii fixati pe mine. M-am simtit rau imediat, aducandu-mi aminte de sarutul de mai devreme. Aveam de gand sa ii zic, dar nu era momentul potrivit, asa ca i-am raspuns:

  - Nu atat cat as fi vrut. Cred ca nu a fost cel mai bun plan...Clarence m-a recunoscut. 

  - Atunci trecem la planul B, isi dadu cu parerea Lisa. 

  - Care ar fi acela? zise Rachelle.

  - Il omoram.

   Bineinteles ca nu au fost de acord. Indiferent cat de antipatic le-ar fi fost, Dumnezeu nu le-ar fi permis niciodata o astfel de fapta. Era impotriva firii lor si intelegeam asta, dar durerea pricinuita de pierderea parintilor mei pe care nu ii intalnisem din cauza lui Clarence ma facea sa ignor decizia lor. Pana la urma era el sau eu. I-am spus ce gandeam Lisei si mi-a promis ca ma va ajuta. Ma voi ruga ca Dumnezeu sa ma inteleaga si... sa ma ierte. 

      - Va urma -