Ce ati dori sa imi transmiteti?

marți, 31 ianuarie 2012

Atentie, se canta! Carla Cappa - Invisible

O melodie care sa ma adoarma si sa ma mangaie...Enjoy!

Trecutul dinaintea mea... - Partea 9

   Cand am ajuns acasa am luat masa in liniste, urmata apoi de o mica si placuta conversatie cu mama. Se pare ca tata avea din nou treaba si nu ajunsese la timp. Bunica (bucatareasa) avea sa-i incalzeasca ceva cand va veni. 
   Mi-am luat la revedere de la mama si am pornit usor spre bucatarie - piciorul inca ma mai durea. Serios.
   Bunica spala vasele in care tocmai mancasem si le aranja in dulap cu atata indemanare ca m-a apucat melancolia. 
  - Buna ziua, i-am spus eu, facandu-mi cunoscuta prezenta. Va deranjez? 
  - Deloc, draga mea. Vino, ia un loc.
  - Multumesc. 
   Ochii ei blanzi, privire calda o infatisau pe aceasta femeie ca pe un inger. Parul carunt si cret ii era prins intr-un coc ordonat, iar cateva suvite razlete ii inconjurau chipul. Era o placere sa o ai alaturi. Moartea ei de mai bine de trei ani m-a facut sa-i duc dorul foarte mult, iar revederea ei era la fel de dureroasa ca atunci cand am asistat la inmormantarea ei.
  - Ma bucur ca ai venit. Am un cadou pentru tine. Este o mostenire de la bunica mea, iar eu trebuie...
  - Dar...
  - Da, stiu...stiu ca nu sunt bunica ta.
   De fapt esti, mi-am zis in gand. 
  - Eu sunt batrana si nu am copii, asa ca ti-o daruiesc tie, daca doresti desigur sa o primesti. 
  - Este o onoare, i-am spus din tot sufletul. 
  - Asteapta aici. Cobor imediat.
   A adus cu ea o cutie de bijuterii incrustata in lemn, mare cat sa fie cuprinsa in palma. O deschise cu grija de parca nu ar fi vrut sa o distruga. Intr-adevar era foarte veche si probabil foarte fragila. 
   Din ea batrana scoase un lantisor finut de care atarna un frumos pandativ pe care il vazusem pana atunci. In mijloc avea o piatra albastra precum ochii bunicii si ai mei, inconjurata de o inima firava. Era superb!   
  - Va multumesc mult! Este minunat. O sa-l port cu rochia mea de maine. Se potriveste de minune!
  - Stiu, scumpo. Sa-l stapanesti sanatoasa...si sper ca si tu sa-l dai mai departe nepoatei tale. 
  - Desigur. Multumesc inca o data. 
   Atunci o voce familiara a intrerupt momentul de fericire. 
  - Domnisoara Ema! A venit Nathaniel. Va asteapta afara. 
  - Vin imediat, Anne. 
  - Du-te, Ema. La multi ani pentru maine. Distractie placuta! 
  - Multumesc, i-am spus pentru ultima data si am sarutat-o pe obraz, strangand-o puternic in brate. Va iubesc.
   Lacrimile inundau ochii bunicii atunci cand am plecat. Nu a durat mult pana am plans si eu. Am pus lantisorul in cutie si l-am ascuns in masuta de machiaj. Abia asteptam sa-l port, dar trebuia sa astept pana maine. 
   Mi-am luat un sal pe umeri peste rochia frumoasa pe care o purtam si am iesit. Nate se sprijinea de fantana batrana din fundul gradinii, frecandu-si mainile de nerabare..si poate de frig. Era intr-adevar o seara racoroasa. 
  - Buna. Scuza-ma pentru intarziere. 
  - Nu-i nimic. Ma bucur ca ai venit. Inainte sa-mi spui ce ai hotarat vreau sa stii ca nu o sa fiu suparat pe tine, indiferent de ceea ce vei face. 
   L-am luat de mana si l-am privit in minunatii sai ochi pentru a intelege ce urma sa-i spun. 
  - Mergem impreuna, Nate. Parintii mei vor fi nevoiti sa inteleaga ca James nu reprezinta nimic pentru mine. 
   Numai gandul ca acel nemernic s-ar apropia de mine mai aproape de doi metri ma facea sa ma ingrozesc. 
   Am surprins apoi bucuria pe fata lui Nate. Era atat de frumos, iar sufletul lui se potrivea ca o manusa caracterului sau bland. 
  - Ne vedem maine atunci, draga mea. 
   M-a sarutat usor pe obraz si m-a condus pana la usa, apoi a luat-o la fuga spre padure. Parea foarte fericit, iar eu eram impacata. Merita o sansa si cine eram eu sa nu i-o ofer?


- Va urma -     

luni, 30 ianuarie 2012

File din jurnal... - Despre esec...

   Dumnezeu mi-a daruit din fiecare putin si ii sunt recunoscatoare pentru asta: familie, prieteni, dragoste... naivitate, tupeu, teama. Ele ocupa un coltisor al personalitatii mele, al vietii mele si formeaza un tot. Dar un singur lucru nu l-am stiut pana astazi - ESECUL. Si ce examen nenorocit a fost acesta! De asemenea, am redefinit adjectivul "dificil". 


   DIFICÍL, -Ă, dificili, -e, adj. Care prezintă dificultăți; greu (de făcut), anevoios, complicat, greu de rezolvat (Sursa: DEX '98)
   DIFICÍL, -Ă, dificili, -e, adj. Care te epuizeaza pana la lesin, te ameteste, te irita, iti provoaca greata si care scurge pana si ultima farama de speranta din tine. Mai pe scurt: Esti ca si mort. (Sursa: Cele 1001 de motive pentru care sa fugi mancand pamantul atunci cand te gandesti sa urmezi medicina de Diana)


   Ceea ce vreau sa va spun tuturor pe scurt este ca am picat unul dintre examene importante din sesiune...dar nu din vina mea. Asta-i viata... sau poate o lectie de la Dumnezeu, asa ca prefer sa nu ma plang, ci sa-mi accept lectia primita: In viata trebuie sa inveti sa si pierzi


   Voi ati invatat ce este esecul si cum il puteti primi pe gratis? :((    


   Si acum un mic mesaj pentru deosebitul meu profesor de anatomie:   
O seara buna! 
XOXO

vineri, 27 ianuarie 2012

Cand zilele nu sunt destule....

   Buna, dragilor! Mi se pare o vesnicie de cand am vorbit ultima data. Cred ca banuiti deja care este problema si cine este principalul vinovat - facultatea si sesiunea care se apropie, din ce in ce mai amenintatoare. Ufff, ce m-am saturat!
    Motivul acestei postari? In primul rand, vreau sa-mi cer scuze fata de o anumita persoana, stie ea prea bine, careia i-am promis o postare speciala de ceva timp si nu am reusit pana acum sa ma tin de cuvant. Imi pare rau!
   Uite acusi vine weekend-ul, dar nu reprezinta un motiv de bucurie, caci "cantitatea" de invatat nu a scazut cat ar fi trebuit. Dar nu va mai plictisesc cu musculitele care nu vor sa ma lase in pace :)))
   Voi ce planuri aveti pentru acest sfarsit de saptamana?...Pe mine ma astepta o durere mare de cap.
  XOXO

sâmbătă, 21 ianuarie 2012

Trecutul dinaintea mea... - Partea 8

   In fata scolii ma astepta din nou Peter, dar de data asta m-am asezat langa el, ignorand rugamintile sale. 
  - Buna ziua, conita! Cum a fost ziua dumitale?
  - A fost bine, draga Peter. La cat servim masa?
  - Peste o ora cel putin. De ce?
  - As vrea tare mult sa imi arati imprejurimile ... sa ma plimb. 
  - In hainele astea, conita? Mergem sa va schimbati si apoi ...
  - Nu, Peter. Acum. Si ... imi poti spune Ema. 
  - Stapana o sa ma omoare, rosti el incetisor, ca pentru sine. 
  - Nu uita ca eu sunt fiica mamei mele, i-am spus eu zambind.
   Astfel am pornit in directia opusa, unde se afla o campie inflorita, iar in departare se zarea un lac limpede. M-am oprit in fata lui si am inceput sa arunc cu pietre in apa pentru a-l stropi pe Peter. 
  - Haide! Te dai batut? l-am intaratat eu. E randul tau.
  - Dar o sa va udati.
  - Atunci ... Prinde-ma!
   Apoi am inceput sa topai dintr-o parte in alta. Nicio reactie. Bineinteles ca nu aveam de gand sa procedez corect, asa ca m-am prefacut ca alunec pe o piatra si ma lovesc la glezna. Cum se spune: Ai grija ce-ti doresti! Am sfarsit prin a ma lovi destul de tare, iar sangele nu intarzie sa apara. La naiba cu planurile!
  - Esti bine? fugi el speriat spre mine. Urata zgarietura. Ai fi putut sa te lovesti mai tare. Fii mai atenta, te rog.
  - Au, am inganat eu. Nu e vina mea ca tu nu stii sa te joci. Supararea se vedea pe chipul meu cu siguranta, ca sa nu mai pun la socoteala ca mi-am intors capul in directia opusa. 
  - Lasa-ma sa te ajut. Poti merge singura? 
  - Nu stiu. Stai sa incerc. 
   Cu putina prefacatorie (nu foarte multa) l-am convins sa ma ia in brate. Sub hainele acestea de muncitor se simtea un corp cu adevarat puternic. Iar ochi...Oh, Doamne! Erau superbi! Negri si adanci, incat eram pierduta pe veci in ei.
  - Asteapta, i-am zis atunci cand m-a asezat cu grija pe "bancheta" calestii si se indrepta spre locul sau. Trebuie sa fac ceva.
  - Ce este? Ai uitat ceva?
  - Da. Sa-ti dau asta. Vino mai aproape. 
   S-a apropiat nedumerit spre mine, asteptand. L-am luat de mana si l-am adus si mai aproape, apoi l-am sarutat pe obraz (chiar daca buzele mele tipau dupa cu totul alt loc). 
  - Multumesc, am rostit. 
  - Cu placere, zambi el rusinat. Nu era nevoie. 
  - Placerea a fost de partea mea. 
   Tacerea domni pentru restul drumului, dar nu ma deranja. Aflata in caleasca, departe de privirea lui Peter ma puteam bucura de sarutul pe care i-l daruisem, mangaindu-mi buzele din 2 in 2 secunde, ca si cum ar fi ramas dovada acolo, o parte din el. Ce bine este sa visezi!
- Va urma

vineri, 13 ianuarie 2012

Atentie, se canta! Mark Anthony - I need you

   O melodie de relaxare. Adio inca doua examene!

joi, 12 ianuarie 2012

Recenzie "O plimabare de neuitat" de Nicholas Sparks

   Credeti ca ati gasit cartea preferata pe care ati putea sa o recititi de sute de ori? Ei bine, daca nu va este cunoscuta aceasta poveste inseamna ca mai trebuie sa mai cautati :). 
   Am vazut la inceput filmul, intr-o vacanta de vara pe cand eram plecata la verisorii mei si am fost foarte impresionata de el. Zile la rand am ascultat melodiile cantate de "Jamie" si nu mai aveam rabdare sa ajung acasa sa gasesc minunata carte. Nu am fost dezamagita. Mi s-a parut de 1000 de ori mai profunda, mai romantica, mai buna. 
    Synopsis: 
   Cele doua personaje principale, Landon si Jamie, sunt cat se poate de diferite, dar acest lucru nu constituie o piedica. Dragostea lor invinge orice bariera. 
   Landon este tipul rebel, obraznic, ce isi ocupa majoritatea timpului stand cu gasca sa de prieteni, planuind cate o boacana, in timp ce Jamie este cuminte, sufletista, deosebita din toate punctele de vedere si pe deasupra fiica preotului orasului. Cand destinul ii aduce impreuna, baiatul se poarta la fel de superficial, insa nici prin gand nu-i trece ca se va indragosti de Jamie si ca aceste sentimente il vor schimba pentru totdeauna. 
   Cu toate acestea, chiar si a doua sansa pe care o primeste Landon are un pret. Este oare dispus sa plateasca, cand acest lucru ii rapeste toata fericirea?
    Parerea mea:
   Pentru mine, "O plimbare de neuitat" are o semnificatie aparte. In afara de faptul ca este cartea mea preferata, am invatat multe din experienta celor doi tineri. Si cum se zice, sa traim fiecare clipa ca si cum ar fi ultima deoarece nu stim cand viata noastra va lua sfarsit. 
   Personajele sunt usor de indragit, te poti traspune imediat in pielea lor, datorita maiestruozitatii scriitorului, Nicholas Sparks. Acesta reuseste sa ne surprinda placut de fiecare data. Ceea ce m-a impresionat enorm a fost sa aflu ca trista poveste este inspirata din realitate, fiind exact viata surorii sale.     
   Mi-a placut de asemenea filmul, in rolurile lui Jamie jucand Mandy Moore, o actrita foarte draguta, iar Shane West este scumpul Landon. Nu cred ca a existat vreo data cand sa nu lacrimez atunci cand am vazut filmul (de foarte multe ori). Din pacate, nu am achizitonat cartea inca :( 
   Vi-o recomand cu mult drag, caci merita!
    Nota mea: 5/5    
 XOXO 

luni, 9 ianuarie 2012

Fan Made Cast (1) Instrumente Mortale

   Sper sa nu se supere nimeni pe mine pentru faptul ca am preluat aceasta rubrica, dar de multe ori mi s-a intamplat ca viziunea mea pentru personajele unei carti sa nu corespunda cu cea a regizorului care creaza filmul. 
   Asadar, prima pe lista este seria "Instrumente Mortale", aceasta fiind si ultima carte citita de mine. 
 Clary Fray - Deborah Ann Woll
 Jace Wayland - Alex Pettifer
 Alec Lightwood - Jesse Mercalfe
 Isabelle Lightwood - Odette Annable
 Simon - Carl Holder
 Jocelyn- Jennifer Morrison
 Luke - Eric Martsoft
Ce parere aveti? Pupici! 

sâmbătă, 7 ianuarie 2012

Achizitie (8) + baliverne

   Buna seara, dragii mei! A mai trecut o minunata zi din vacanta si se apropie teribila sesiune. Dar sa lasam dramele pentru alta seara. 
   Nu stiu ce-i cu mine de cateva zile. Am parca un gol in minte - oricat de mult am incercat sa scriu ceva pe blog nu am reusit. Simteam ca am un lacat pus pentru a-mi spulbera ideile - nu m-au rapit extraterestrii pentru ca nu am zarit niciun omulet verde prin preajma. Intelegeti voi :)). 
   Am reusit in cele din urma sa pozez ultimele carti primite (nu prea multe la numar) in ultima perioada. 
   Asadar, mi-a cumparat mama "Nu plange sub clar de luna" cat eram in spital. Cred ca am devorat in dimineata cand m-a operat jumatate (chiar martea cand am primit-o) si restul la reanimare.  Asistentele mai aveau putin si imi dadeau cu ea in cap pe motiv ca trebuia sa ma odihnesc, dar eu incapatanata cum sunt nu si nu.
   De asemenea, am primit de Craciun de la iubitul meu doua carti superbe. Nu stiu cum face el ca mereu le nimereste (Mersi, Lari! Stiu ca e si contributia ta.). Multumesc mult, pui! Te iubesc! :*
   Ramona, o bloggarita foarte simpatica, mi-a daruit cartea "Luna plina" de Kelley Armstrong pe care abia astept s-o citesc. Multumesc mult!
   "Jocul minciunii" este o alta carte pe care am castigata la un concurs pe blogul Deei. Multumesc!    
Am mai strans si cateva carti despre medicina de la unchiul meu, dar nu cred ca va intereseaza. Mie de altfel imi sunt foarte folositoare. Chiar daca nu o sa vada asta ii spun un big multumesc! 
Cam atat deocamdata. Va las pe mana calda si sigura a lui Mos Ene. Noapte buna!
Pupici.

miercuri, 4 ianuarie 2012

Cum sa narezi la persoana I




   Unele din cele mai interesante creatii din literatura contin naratiunea la persoana I, care poate fi aubiografica sau fictiune in totalitate. Pentru cateva motive, povestile impartasite de povestitor imprumuta autenticitate cartii. Un exemplu al unei povesti la persoana I este seria"Twilight". Daca iti doresti si tu o astfel de poveste sunt cateva reguli pe care trebuie sa le stii:
  
1. Regula nr. 1 - foloseste mereu "eu", "noi" sau "mie'. Folosind aceste pronume te vor ajuta sa ilustrezi toate gandurile, actiunile si nararile personajului principal. Indiferent de evenimentul pe care decizi sa-l incluzi in cartea ta, trebuie mereu sa fie spus din punctul tau de vedere. Asta inseamna ca dialogul, actiunile, amintirile trebuiesc povestite ca si cum au loc sub privirea ta. 
  2. Regula nr. 2 - manevreaza gandurile altor personaje. Din moment ce povestirea are loc in mintea ta, va fi dificil sa arati ce gandesc celelalte personaje, doar daca ele iti marturisesc. Asta inseamna ca trebuie sa te folosesti de confesiuni si emotii pentru a exprima ceea ce iti doresti. 
  3. Regula nr. 3 - foloseste ocazional nararea la persoana a III - a. Ai putea adauga naratiunea pentru a te ajuta sa continui povestea. Cateva activitati ar putea avea loc fara personajul principal, dar tine minte ca prea multa naratiunea la persoana a III - a iti va modifica romanul pe de-a-ntregul.
  4. Alte sfaturi. Sunt o multime de lucruri bune de care beneficiezi atunci cand scrii la persoana I. Poti include secvente de vis ale personajului principal sau monologuri ce au loc in mintea lui pentru a exprima viitoarele sentimente si ganduri. De asemenea pot aparea episoade cand acesta scrie in jurnal cele mai adanci si ascunse trairi. Suspansul poate fi infatisat prin falsele presupuneri ale personajului, de vreme ce asta se intampla dese ori in viata reala.  
   Cand creezi o poveste este indicat sa desprinzi conflictul principal la inceput si sa-l dezvolti pe segmente. Nu trebuie sa scrii direct de la inceput la sfarsit. Imparte totul in parti mai mici si incepe de acolo. Poti caracteriza mai amanuntit un personaj cand "aduci" personaje din trecutul sau - o fosta prietena, dadaca din copilarie, unchiul favorit, etc. In acest fel gasesti episoade importante care sunt totusi centrate pe tema si naratiunea la persoana I. 
   Mult succes!       

marți, 3 ianuarie 2012

Placerea mea - filmul - Boys over flowers

   A trecut ceva timp de la ultima postare de acest gen, iar faptul ca abia am terminat aceasta drama m-a facut nerabdatoare sa v-o prezint si voua acum, cat este in proaspata in mintea mea. Stiu ca nu sunt multi fani ai asiaticilor (ca mine :D), dar va asigur ca merita toata atentia. Enjoy!    
Titlu original: 꽃보다 남자 / Kgotboda Namja


Este cunoscut si ca: Boys Before Flowers / Boys Over Flowers
Gen: Romance, comedy
Episoade: 25
Manga: Hana Yori Dango

    Synopsis
   Jan Di este o fata saraca a carei familie detine o spalatorie pentru haine situata aproape de luxosul si bine-cunoscutul Colegiu Shin Hwa. Ea ii intalneste pe cei mai bogati si rasfatati baieti intr-o zi cand inapoiaza uniforma unui elev la scoala. Baietii sunt cunoscuti sub numele de F4 (datorita numarului lor) si obisnuiesc sa manevreze totul dupa bunul lor plac, ceea ce o scoate din minti pe Jan Di.

    Cast
Koo Hye Sun as Geum Jan Di este o fata deosebita ce iese in evidenta prin spiritul sau corect si jucaus. Nu suporta nedreptatea si va incerca prin orice mijloc sa-i invete pe cei patru ce inseamna bunele maniere in momentul in care apuca pe carari gresite. Este de asemenea foarte muncitoare, ajutand la intretinerea familiei sale, uneori luandu-si mai multe joburi in acelasi timp.  

Kim So Eun as Chu Ga Eul este prietena cea mai buna a lui Jan Di si viitoarea iubita a lui Yi Jung. 
 F4:
Lee Min Ho as Goo Joon Pyo este liderul grupului F4 si mostenitorul unei firme importante. El este obisnuit sa faca doar ceea ce-si doreste si adesea ii jigneste pe cei din jur prin personalitatea sa directa. Cu toate acestea, in interior se ascunde un baiat foarte diferit care reuseste sa-i castige inima lui Jan Di. 
 Kim Hyun Joong as Yoon Ji Hoo este cel mai linistit membru al grupului si nepotul unui grandios presedinte coreean. La varsta de 5 ani si-a pierdut parintii intr-un accident de masina, el fiind singurul supravietuitor si ca urmare este o persoana distanta si tacuta. Totusi, cand isi intalneste prima dragoste, ea il va ajuta sa treaca peste dificultati. 
 Intalnirea cu Jan Di scoate la iveala partile bune ale sale, devenind un fel de cavaler in armura stralucitoare care ii va fi alaturi la fiecare pas. Chiar daca o iubeste sincer pe aceasta, va renunta la ea pentru a o vedea fericita alaturi de prietenul sau.        
 Kim Bum as So Yi Jung este fiul unui faimos profesor de arte martiale. Cand fratele sau mai mare fuge de acasa pentru a-si urma destinul, Yi Jung ajunge mostenitorul celui mai mare  muzeu privat, Woo Song. El este popular cu fetele datorita manierelor sale gentile si a aspectului sau fizic impecabil. Faptul ca a fost parasit de fata pe care o iubea il transforma intr-un playboy, dar interesul brusc pentru prietena lui Jan Di il va readuce pe calea cea buna.
 Kim Joon as Song Woo Bin face parte din familia principala a liderilor unei organizatii criminale, numita Ilsim, el fiind mostenitorul unei mari firme de constructii. Ilsim este bine-cunoscuta in randul bogatilor din Coreea si pana si grupul Shin Hwa nu poate trece cu vederea. De fiecare data cand F4 au nevoie de ajutor este nevoie de un singur telefon din partea lui Woo Bin si problema este rezolvata. Baiatul este un bun prieten si un excelent luptator.     
Alte poze din serie:

Trecutul dinaintea mea... - Partea 7

   In timpul primei pauze, dupa ce m-am plictisit de moarte la cursul de Arte, l-am vazut pe domnul B. stand pe acelasi scaun si servindu-se din acelasi lichid scarbos ca ultima data. Ieri mai exact. 
   Macar el parea el insusi.
   Am intrat in incaperea sa si am inchis-o cu grija. Cand m-a zarit ochii i s-au marit si l-a apucat din nou tremuratul.
  - Buna ziua. Cu ce te pot ajuta, copila?
  - Buna ziua. Domnule B, unde suntem? Este un vis sau...
   De ce nu ma gandisem pana atunci? Ar fi trebuit sa ma intorc la scoala si sa vorbesc cu portarul. Cu siguranta stia mai multe.
  - Nu stiu la ce te referi. Acum pleaca, este timpul pentru urmatoarea ora. Grabeste-te!
   Ma impinse usor de spate spre usa, dar eu nu m-am dat batuta.

  - Vreau sa ma intorc, va rog! Nu este locul meu aici.
  - Atunci nu ar fi trebuit sa pierzi timpul aiurea prin scoala dupa program. Am asteptat o jumatate de ora...
  - Ce vreti sa spuneti cu asta?
  - Scoala este un portal, Ema. Un portal spre trecut.
  - Cum este posibil? Cine mai stie in afara de dumneavoastra? De ce eu?
  - Prea multe intrebari, domnisoara. Putine lucruri sunt imposibile in lumea pe care o cunosc eu si nimic nu ma mai surprinde. Asa sa stii! Slujba mea este sa am grija sa nu se intample accidente de genul. Dar am fost neatent. Gata, pleaca. Deja stii prea multe!
  - O singura intrebare mai am. Va rog...Cum pot pleca de aici?
  - Nu poti. Portalul se deschide o data la 20 de ani. Imi pare rau. 

   Oh, nu!
   Am fugit trantind usa in urma mea. Nu-mi pasa ca toti ochii erau indreptati in directia mea. Ce facusem? 

   Telefonul meu nu avea bineinteles semnal, iar incarcatorul era DESIGUR acasa in sertarul de la birou. Ce-mi pasa pana la urma? Chiar daca l-as fi avut cu mine nu mi-ar fi fost de folos, asa ca l-am aruncat in fundul ghiozdanului pe care cu greu l-am adus la scoala. Nu era tocmai un accesoriu demn de o lady.
..........
   Dupa cum am spus l-am cunoscut pe James. Intr-adevar era foarte diferit de Nathaniel, insa nu intr-un sens bun. Hainele lui erau deosebit de fine, de calitate, dar nu puteau ascunde groaznicul caracter - era foarte increzut si arogant. Avea cum se zicea la noi - fite de baiat de bani gata. Cu toate ca era preferatul mamei trebuia sa fac putina ordine in viata mea. 
  - Buna, draga, rosti James incercand sa ma ia in brate. Ai dormit bine? Eu m-am gandit toata noaptea la tine...
  - Termina cu glumele! 

  - Credeam ca-ti plac glumele mele, ma trase el mai aproape de el. 
  - Ia-ti mainile, James! Vorbesc serios. 
   Nu mai puteam suporta aluziile lui. Toata ziua s-a purtat ca un nemernic, laudandu-se cu inteligenta sa in fata clasei si a profesorilor. 
  - Las-o in pace! l-am auzit pe Nate, apucandu-l de gulerul sacoului. 
  - S-a trezit si coate-goale asta sa vorbeasca. Cine te crezi sa-mi ordoni mie, James Crane? Ema este prietena mea si ma priveste pe mine cum ma port. Poate...
  - Ajunge! S-a terminat. Nu mai suntem impreuna. 

   M-am intors cu spatele la el, l-am luat pe Nathaniel de mana si am parasit sala de curs. Daca eram blocata aici trebuia sa fac cateva schimbari care incepeau acum.


- Va urma -    

luni, 2 ianuarie 2012

Atentie, se canta! Kim Yoo Kyung - Starlight Tears

O melodie de suflet din ultimul serial coreean vizionat, Boys Over Flowers. 
Enjoy!


Update
Versuri
The white starlight envelops the tears
the tears fall in the warm wind
do you feel it? This trembling, quiet whisper that is going your way

I draw you on this white paper
the warm smile holds me
is this love? Even when i close my eyes, i see only you

I will be waiting for you
i will wait for you
i don't want to see the tears of pain anymore
you let me know
this love that's like a lie, i'll never let it go
because that love is you

I'm walking in my memories with you
the tears fill even the deepest area of my heart
what should i do? Even in my dreams, i miss you

I will be waiting for you
i will wait for you
i don't want to see the tears of pain anymore
you let me know
this love that's like a lie, i'll never let it go
because that love is you

Please look at me, like the faraway stars
can't you be the one that's in my heart

I will be waiting for you
i will wait for you
i don't want to see the tears of pain anymore
you let me know
this love that's like a lie, i'll never let it go
because that love is you

Prima leapsa pe 2012 :D

   Am primit o leapsa minunata de la Denisa (Multumesc!) si m-am gandit ca este un mod bun de a incepe anul 2012. Imi cer scuze pentru lipsa mea, dar au fost cateva zile foarte pline, nici nu-mi dau seama cum a trecut timpul. Vreau sa va multumesc ca ati fost si sunteti alaturi de mine si ca ma urmariti. Sunteti cei mai tari :*!
   Aceasta leapsa o dau mai departe prietenei mele Larisa, lui Myuuki si celor care nu au facut-o deja.  
Daca as fi o floare... as fi o lalea rosie.

Daca as fi o parte a zilei ...as fi rasaritul.
Daca as fi un anotimp...as fi vara.
Daca as fi o culoare... as fi roz ca o bomboana :D.
Daca as fi un fruct... as fi o visina.
Daca as fi ceva dulce...as fi o tarta, prajitura mea preferata.
Daca as fi o carte... as fi cartea scrisa de mine :). 
Daca as fi un cantec... as fi "Ai Mei de Rainie Yang".
Daca as fi un film... as fi Devil Beside You.
Daca as fi o jucarie... as fi un ursulet pufos pe care sa-l strangi in brate.
Daca as fi o forma... as fi o piramida.
Daca as fi un numar... as fi 3
Daca as fi un oras... as fi Londra.
Daca as fi un gust... as fi dulce-acrisor.
Daca as fi o stare de a fi... as fi zambetul.
Daca as fi un sentiment... as fi implinirea.
Daca as fi o varsta... as fi adolescenta.
Daca as fi o arta... o pictura adorata.
Daca as fi un citat... as fi "Alege un ideal cat mai inalt si nu te opri dupa ce l-ai realizat."

La Multi Ani si un an nou plin de impliniri si sanatate. Va pup.