Recenzie "Pride and Popularity" – Jenni James

Synopsis:

   Chloe (Elizabeth) Hart este singura fată din şcoală care nu este încă impresionată şi îndrăgostită până peste cap de noul său coleg Taylor (Darcy) Anderson. Datorită acestui fapt, băiatul încearcă din răsputeri să intre în discuţie cu ea în timpul unui meci de baschet şi să o facă să îl placă. La final, Taylor recunoaște că a plăcut-o din prima clipă, dar că a fost prea mândru pentru a-i mărturisi asta. Chiar şi cele mai bune prietene ale ei, Alyssa şi Madison sunt parcă topite atunci când îl văd şi asta nu o ajută deloc pe Chloe.

   La 3 ani după acest eveniment, chiar dacă lucrurile se liniştesc, încă se simte ciudat de fiecare dată când aude numele lui. Ghinionul face ca în clasa a XI-a să fie nevoită să aibă împreună orele de arte şi să împartă aceeaşi bancă în care stă cu prietenele ei Madison și Alyssa. Alyssa se îndrăgosteşte de prietenul lui Tayor, Zack, iar Madison de Collin, ce care nu cu foarte mult timp în urmă era împins de mama lui Chloe să devină iubitul ei.

Părerea mea:

   Când am găsit această carte am fost interesată să o citesc datorită asemănării cu “Mândrie şi prejudecată” şi a faptului că este într-adevăr o rescriere a poveştii în lumea noastră modernă. Mi-a plăcut, asta este sigur, dar nu s-a apropiat de povestea originală prin excelenţă. Era de așteptat acest lucru, mai ales că nu acesta a fost scopul lui Jenni James. Pentru a se sublinia această legătură cu opera lui Jane Austen, al doilea prenume al celor doi este Elizabeth şi Darcy. Corespondența numelor: Alyssa este Jane Bennett, Madison este Charlotte Lucas, Cassidy este Kitty, Blake este George Wickham, Zack este domnul Bingley, Collin este domnul Collins, Emma este sora domnului Bingley, iar Georgia este Georgiana, sora lui Darcy. 
   Asemănările sunt izbitoare, iar replicile de câteva ori corespund cu cele originale. Principalul motiv pentru care autoarea a scris acest roman este pentru a le deschide tinerilor apetitul pentru literatura clasică, deoarece aceasta poate părerea dificilă la prima vedere, dar și pentru a-și arăta admirația față de Jane Austen. 

   Vi-o recomand cu căldură pentru a vă bucura de o poveste frumoasă și ușoară, fără prea multe bătăi de cap.    

Nota mea: 4/5.     

Recenzie "Şi la sfârşit a mai rămas coşmarul" - Oliviu Crâznic

   De ceva vreme mi-am dorit să citesc această carte, mai ales după o perioadă îndelungată în care am auzit numai lucruri de laudă. Iată că dorinţa mi s-a îndeplinit şi nu am fost nicidecum dezamăgită de rezultat. Nu este prima dată când citesc o poveste horror, deoarece ador misterul şi atmosfera creată, dar Oliviu Crâznic este primul autor român modern care reuşeşte să mă impresioneze şi să mă facă să fiu mândră că avem asemenea talente.   

Synopsis:
   Nobilul Arthur de Seragens primeşte o invitaţie de nuntă neaşteptată de la frumoasa contesă Josephine, o simplă cunoştinţă ce îi fusese prezentată de bunul său prieten vicontele de Vincennes. Chiar dacă este sigur că intenţiile acesteia nu sunt cele mai curate, acceptă să meargă pentru a trece mai uşor de perioada de suferinţă cauzată de o iubire distrusă, dar şi la îndemnul prietenului său în care are încredere. 
   
   După o călătorie destul de lungă până la Castelul Ultimelor Turnuri, Arthur descoperă că nu este singurul invitat ales cu grijă şi cu un motiv necunoscut de ei, părând pregătiţi de o adevărată reprezentaţie. Printre aceştia se numără persoane importante precum vicontele Vincennes, baronul Von Walter, frumoasa Giulianna Sellini, temutul inchizitor Albert de Guy, dar şi alţii la fel de cunoscuţi. Oricare ar fi scopul participării lor, rezultatul nu poate fi decât unul dezastruos.

   Acţiunile se desfăşoară cât se poate de normal până la începerea serii, când lucrurile scapă de sub control şi iau o întorsură periculoasă. Oaspeţii mor unul câte unul, iar vinovatul este o creatură diabolică, inumană, care loveşte fără milă pentru a-şi stăpâni foamea. Ceea ce îi înspăimântă grozav este că ea poate lua chip uman şi nimeni nu poate ştii cu siguranţă cine este.  

   Superstiţiile şi nefirescul sunt la ordinea zilei precum mă aşteptam, iar personajele se învinuiesc una pe alta, distrăgând atenţia asupra adevăratului vinovat. Pe parcursul lecturii am fost eu însămi un detectiv, i-am suspectat pe toţi rând pe rând, dar am fost surprinsă la final să descopăr că m-am înşelat. 


Părerea mea:
   Am fost tare impresionată de modul în care autorul a construit universul în care se petrec evenimentele, unde se împletesc mai multe epoci şi obiceiuri. Chiar dacă nu se face referire la o anumită perioadă în timp sau spaţiu, totul se îmbină cu brio şi nu dă impresia că ar lipsi ceva. Destul de târziu m-am gândit la acest aspect, dar nu mi s-a părut deloc deranjant. Cred că alegerea autorului a fost inspirată, deoarece permite lărgirea orizontului şi a posibilităţilor. Apariţia monstrului şi aducerea în discuţie a atâtor zvonuri presupuse a fi de ordin supranatural îşi găsesc locul în această lume şi măresc misterul.    

   Postfaţa oferită cititorilor pentru a înţelege pe deplin intenţia autorului şi creaţia în sine este un dar nepreţuit, o invitaţie unică în spatele cortinei. Acolo este descris fiecare element ce apare pe parcursul lecturii, care a reprezentat un rol important pentru inspiraţia lui Oliviu Crâznic.    

   M-am putut bucura pe deplin de descrieri de toate genurile, de la caracterizări de personaje până la acţiunea înfricoşătoare ce respectă genul horror. Nu a fost atât de "dark" cum mă aşteptam, însă mi s-a făcut pielea de găină de câteva ori.    

   Singurul inconvenient mi s-a părut a fi alegerea numelor şi a titlurilor personajelor, cu care m-am obişnuit mai târziu decât de obicei. De câteva ori m-am oprit pentru a-mi da seama despre cine este vorba exact, dar cred că depinde de fiecare în parte. Totuşi personajele sunt caracterizate pe larg, prin prisma lui Arthur, personajul principal, ceea ce te ajută să simpatizezi cu ele şi chiar să le îndrăgeşti într-o oarecare măsură.    

   Vă recomand cu drag această carte, în special iubitorilor de acest gen care sunt sigură nu vor fi nemulţumiţi la final, dar şi celorlalţi care doresc să guste şi altceva decât ce au fost obişnuiţi.  

Citate: 
   " Se poate să fi avut şaptesprezece ani, poate şaptesprezece şi jumătate. Frumuseţea ei nu se poate descrie. Chipul angelic încadrat în bucle blonde şi cârlionţate, prinse parţial pe spate cu o panglică de mătase roşie, faţa fină şi aristocratică, albă ca laptele, ochii căprui-aurii, genele lungi, buzele mari şi roşii care schiţau un surâs amuzat, dar deloc răutăcios, cerceii imenşi de aur fin în urechiuşele delicate, nasul puţin în vânt, de prinţesă răsfăţată, gâtul delicat încadrat cu un colier minunat de aur, toate ar fi făcut-o să arate ca o zeiţă, dacă n-ar fi fost atât de copilă. Dar puritatea care emana din ea, ca o aură, schimba prima impresie şi te deturna de la orice gânduri ţi-ar fi venit, făcându-te să te simţi intimidat şi vinovat, căci era evident că stai de vorbă cu un înger. " - descriere Adrianna de Valois.

   " Îmi este foarte greu să descriu ce anume se auzea. Era un fel de pas greu, târşâit, ca de şchiop, ca de şchiop care cară cu el o greutate. Dar în acelaşi timp auzeam clar şi un clipocit, ca şi cum mersul era lichid, ca şi cum cel ce se apropia se apropia prin noroaie. Dar nu era nici un fel de noroi pe culoarul care ducea la camera mea, şi eram al naibii de sigur că venea fix încoace. "

Notă: 5/5

Day 09: Hand write your favorite lyrics

T-ara - Day by day

Day 08: Hand write your favorite movie quote

-D.

Dream...

Day 07: Hand write the final sentence of your favorite book

-D.

Book Lovers Challenge (2)

2. Povestește-ne ceva despre prima ta recenzie: la ce carte a fost făcută, dacă ți-a fost greu să o scrii și de ce, dacă erai curios/curioasă sau emoționat/ă de părerea cititorilor blogului tău. 

   Prima mea recenzie a fost pentru cartea "Răscumpărată prin iubire" de Francine Rivers, una dintre cele mai frumoase şi profunde pe care am avut ocazia să le citesc. Mi-a fost recomandată de o foarte bună prietenă şi am fost foarte bucuroasă că am decis să o ascult. La o scurtă perioadă de timp după aceea, a citit-o şi mama, iar ea a iubit-o la fel de mult, dovadă că merită din plin. V-o recomand şi vouă, sunt sigură că este imposibil să nu fiţi impresionaţi de trista poveste a lui Angel, iar dacă o parcurgeţi nu uitaţi să îmi transmiteţi şi mie. O să mă bucure mult.

   Îmi amintesc foarte bine cât de stresată am fost, deoarece nu ştiam regulile de bază pentru realizarea unei recenzii, şi cât timp am folosit pentru a afla cât mai multe. Am fost surprinsă să văd că destui bloggeri ştiau despre această carte şi că alţii care au aflat de ea prin intermediul meu erau curioşi să o citească. Asta e cea mai mare bucurie a mea şi din acel moment am simţit o dăruire mult mai mare şi o plăcere pentru a mă deschide în faţa cititorilor. Regret că timpul nu îmi permite să îmi continui munca începută aşa cum mi-aş dori, dar mă străduiesc pentru a împărtăşi cu voi această pasiune a mea, literatura.   

Enjoy your reading!  

-D.  

Day 06: Hand write the opening sentence of your favorite book

- D.

Day 05: Hand write your favorite quote

Have a nice day! 

- Diana.

Day 04: Hand write your fantasy partners name

Day 03: Hand write your partners name

-D.

Day 02: Hand write your name backwards

M-am decis să continui această leapşă primită de la Myuuki, deoarece urăsc să las lucrurile neterminate. O să postez câte două pe zi pentru a termina mai repede.

-D.

Leapșă muzicală

   Mulțumesc frumos LoStInDr3aMs pentru leapșă, a fost destul de dificilă din punctul meu de vedere. Am completat-o cu întârziere, dar mai bine mai tâziu decât niciodată, nu? Haideți să vedem ce a ieșit:


1.Care este melodia ta preferată?

   Taylor Swift - „You belong with me”. Îmi place la orice oră din zi sau din noapte. 

2.Cu ce melodie te-ai trezit azi sau care a fost prima care ai auzit-o?

   Proconsul - „Mi-ai luat inima”. Am auzit-o la radio de dimineață, când veneam de la cumpărături. Superbă piesă!

3.Ce piesă asculți când ești trist/tristă?

   De când am descoperit-o pe Katie Melua nu mă mai pot opri din ascultat. Tocmai de aceea aleg „I cried for you”. 
4.Care este cântecul care te caracterizează cel mai bine?

5.Care este melodia care o detești?

   Mi se pare cea mai enervantă melodie, nu pot spune exact care este motivul, dar nu o suport.
6.Ce melodie se asociază cu primul tau sărut?

7.Cu ce piesă ai asocia dragostea, în viziunea ta?

 Îi ador pe cei de la Westlife. Melodiile lor sunt foarte romantice, exact pe placul meu. 
8.Arată-mi melodia cu care s-ar asocia viața ta peste zece ani.

   În jurul lumii...

9.Știi vreo melodie în care să cânte despre numele tău sau ceva de genul acesta?
   Da :)). Nu știu dacă mai este vreuna, dar prima melodie care mi-a venit în minte a fost „Dirty Diana” a lui Michael Jackson. 

10.Care este melodia ta preferată de care nu te saturi niciodată?

11.Cu ce melodie ai asocia unul din visele tale?
   Nu am găsit o melodie care să se potrivească. Sper doar să fiu mulţumită. :)
12.Care este melodia care îți ridică mereu moralul?

13.Ce melodie o socoți ca fiind cea mai erotică din toate care le-ai ascultat până acum?
   Îmi place destul de mult The Soho Dolls - „Stripper”. De când am auzit-o în Gossip Girl a intrat în playlist-ul meu. 

14.Cu ce melodie ai asocia idealul tău masculin/feminin?

   Versurile spun totul.

15.Prin ce melodie m-ai caracteriza pe mine?
   Asta e cea mai grea, dar o sa aleg Viva forever de Spice Girls.

16.Dă această leapșă la cel putin zece persoane și anuntă-le punând un comentariu pe blogul lor :*
 Dau leapşa tuturor celor care o doresc. 

XOXO

-D.

O plimbare de neuitat...

   Nu este vorba de film sau carte, ci de o scurtă plimbare prin Parcul Naţional Piatra Craiului împreună cu familia mea şi iubitul meu, desigur. A fost o zi solicitantă, am mers destul de mult, dar a fost plăcut şi revigorant, o pauză pe care am aşteptat-o nerăbdătoare. Dacă doriţi aer curat, linişte şi frumuseţe aici este locul potrivit. 

Eu, prietenul meu şi un pui de pasăre găsit.

Drumul printre prăpăstii.

Eu, tata şi mama.

Puişorul când dormea. Mi-a părut rău să îl las singurel, dar nu am avut încotro.

 Ce puteţi găsi prin pădure...

 Eu şi tata.

Prietenul meu, eu şi soră-mea.

Enjoy the nature!

Recenzie "The Cinderella Pact" - Sarah Strohmeyer

   Synopsis:
   Nola Devlin lucrează pentru o revista celebră Sass! de 4 ani, dar îşi doreşte ceva mai mult de atât. Când află despre noua rubrică, în care poate lua contact cu cititoarele pentru a le da sfaturi şi are libertate mult mai mare de exprimare, realizează că i se potriveşte de minune. Dar cum nimic nu este uşor, şefa ei Lori o ironizează datorită greutăţii sale şi nu îi acordă nicio şansă. Împinsă de eşec şi dezamăgire, Nola îşi crează o identitate secretă sub numele de Belinda Apple, o aşa zisă celebritate de origine britanică din lumea jurnalismului, frumoasă şi cu un corp de top model. Dacă la început singura ei motivaţie a fost să îi dea o lecţie şefei sale, lucrurile se complică şi nu mai poate da înapoi.
   Nimeni nu bănuieşte nimic, nici chiar cele două prietene ale sale Nancy şi Deb alături de care creează Pactul Cenuşăreselor, un program de slabit în 6 luni după "modelul" oferit de Belinda. Ca orice poveste a Cenuşăresei iubirea este implicată, precum şi un final pe măsură.

   Părerea mea:
   Pactul Cenuşăreselor este o carte deosebită, amuzantă, despre prietenia strânsă a trei femei care doresc cu ardoare să aibă o viaţă împlinită. În afară de faptul că se cunosc de foarte mult timp, împărtăşesc şi "greutatea" care este o piedică pentru a reuşi ceea ce şi-au propus. Ambiţia însă le ajută să îşi depăşească condiţia şi să slăbească în timp record. Nola Devlin este o inspiraţie pentru toate persoanele, atât femei cât şi bărbaţi, prin gândirea ei profundă şi imaginaţia extraordinară, iar acest lucru îi oferă în final prin personajul Belinda încrederea de care are mare nevoie.
   La început am crezut că este povestea clasică a fetei grăsuţe care slăbeşte pentru a fi acceptată de cei din jur şi pentru a-şi cuceri prinţul, dar am fost plăcut surprinsă de modul în care a fost "compusă" cartea. Mi-a plăcut faptul că dragostea dintre Nola şi Dave (prinţul) nu este spontană din momentul în care o vede slabă şi transformată în Cenuşăreasă, ci treptat cei doi se apropie şi descoperă că au foarte multe în comun. Nancy şi Deb sunt prietenele perfecte, mereu aproape de Nola pentru sprijin şi încurajare. Este destul de dificil să nu le invidiezi puţin pentru asta.
   Limbajul este atractiv, nici prea simplu, nici prea complicat. Am citit cartea în engleză, dar nu am găsit nicio piedică. Personajele sunt bine portretizate, chiar ai impresia că sunt reale şi că până la sfârşit ajungi să le cunoşti din ce în ce mai mult.
   Cartea a fost transformată şi în film, se numeşte "Lying to be perfect". Este bunicel, cu actori drăguţi, dar cu mici schimbări bineînţeles. Îl puteţi încerca, nu cred că o să fiţi dezamăgiţi.

   Nota: 4/5 

Ceva vechi...despre dragoste și Eminescu

   Am făcut curățenie printre niște caiete mai vechi și am găsit o compunere din liceu pe care mi-a făcut mare plăcere să o scriu la timpul acela. După o discuție cu o prietenă a mea am reușit să ajung la versiunea finală, cea pe care aș dori să v-o arăt și vouă... Partea cea mai rea este că respectiva prietenă m-a dezamăgit într-o oarecare măsură și a trecut o lună de când nu ne-am mai vorbit. Tocmai de aceea, când am recitit ceea ce am scris aici m-a răscolit puțin mai mult decât mă așteptam. Enjoy!

   Obosită de atâtea fețe ce se oglindesc în viața mea cu o tentă nepăsătoare, lăsând în sufletul meu crud de adolescentă păreri de rău și în același timp o stare de melancolie, mă întorc să-mi descarc oful în paginile din cartea amintirilor, și anume jurnalul, ce mă poartă departe de firele pământești ce nu lasă în urma lor decât răni ascunse, ezitând să exploreze cel mai profund sentiment - dragostea, ce poate învălui ființa umană într-un mod inexplicabil și de neînțeles. 
   Deschid un volum de poezii al lui Eminescu, un vechi prieten ce îmi împărtășea întotdeauna până și cele mai ascunse secrete ale sale, și încep a citi... Rămân din nou plăcut uimită de forța și creativitatea lui de a-și exprima sentimentul și dorința de iubire ce nu poate fi posibilă decât în vis, sentiment paralel cu regretul față de iubirea pe care poetul țintește, dar care se dovedește a fi imposibil de atins în lumea reală. Un exemplu clar este surprins de poezia „Dorința” ce sugerează imaginea iubirii posibile, dar neîmplinite. Această idilă romantică roiește în jurul intensității visului de dragoste ideală pe care poetul dorește să o atingă. 
   Poezia îmi dezvăluie puțin câte puțin iubirea din perspectiva lui Eminescu, o iubire realizată într-un spațiu destins, familiar, în care eul liric se simte protejat în prezența prietenului său codrul care este părtaș la sentimentele sale și îi oferă posibilitatea de a fi fericit în lumea viselor. Natura este umanizată și se emoționează la manifestarea sentimentului de iubire. Elementele naturii ocrotitoare sugerează un loc tainic al iubirii, al visării, în care se manifestă. Teiul este simbolul iubirii care amplifică sentimentul de dragoste unică, profundă. 

   Eminescu are un portret general al iubitei, valabil în toate poeziile, aceasta fiind conturată cu „părul galben” și fruntea albă, sugerând puritatea și perfecțiunea căutată de poet în persoana iubită.
   În iubire se simte mai mult decât se cugetă, se visează mai mult decât se trăiește și de aceea când iubim putem trece peste orice: iertăm, îndreptăm, realizăm totul pentru acest sentiment care ne mistuie neîncetat sufletul și care sporește în intensitate, înălțându-se asemenea unei flori ce emană speranța unei iubiri eterne, spre absolut. 
   Iubirea lui Eminescu este efemeră, o „floare albastră” ce face posibilă uniunea pământului cu universul nemărginit. El își caută perechea printre stele, în ceruri înalte, tinde spre perfecțiune, căutând dragostea eternă care rămâne alături geniului peste veacuri. Din cauza aspirațiilor sale înalte realizează abia când este prea târziu că a pierdut adevărata iubire care este aici pe pământ. 
   Părerea lui Eminescu față de iubire diferă într-o oarecare măsură de a mea. Eu cred că iubirea nu trebuie consumată în grabă, ci savurată, este ceva ce durează o viață de om, ce odată cu trecerea anilor înflorește din ce în ce mai mult, este cheia dificultăților pe care le întâmpinăm. Ea poate preschimba totul, poate uni coordonatele lumii, ne poate face mai buni și mai toleranți față de anumite lucruri.   Dragostea îi vindecă pe oameni, atât pe cei care o dăruiesc, cât și pe cei pe care o primesc. Trist este că geniul nu se poate împlini prin intermediul iubirii și este pedepsit de soartă să își trăiască viața doar imaginându-și iubirea ideală. În ochii lui Eminescu iubirea este o dulce iluzie ce se naște din lumina razelor de lună, din căldura pământului, din lacrimile norilor, este ca o barcă pe valurile nesigure, înfricoșătoare și primejdioase ale mărilor. Este fragilă, ușor de destrămat, se poate nărui oricând, este ca o flacără în întuneric ce poate fi stinsă de furtunile trimise de zeii ce invidiază iubirea dintre muritori. Doar alături de persoana potrivită poți prinde aripi și te poți simți de neînvins în fața obstacolelor ce vin.  
   Iubirea trebuie trăită și împărtășită într-un cadru intim, romantic, la lăsarea serii, conferind intimitate și farmec cuplului îndrăgostit. Luna ia parte din depărtare la clipele minunate și devine ocrotitoarea iubirii celor doi. Pentru romantici, natura reprezintă o temă foarte importantă, este sălbatică, spectaculoasă și neatinsă de mâna omului. 
   Închid ochii... este întuneric, iar încotro îmi îndrept privirea zăresc pădurea copilăriei mele... Privesc cu atenție...peisajul începe să se schimbe, poteca care mă călăuzea și îmi servea drept ajutor nu mai este, s-a stins. În urmă rămâne doar codrul lui Eminescu - întunecos, de nepătruns, în care cu siguranță m-aș pierde dacă m-aș găsi acum, acolo. Doar luna mai este aceeași, dar abia dacă se mai vede după copacii uriași, crescuți parcă pentru a ascunde totul de ochii iscoditori ai lunii. 
   Încerc să găsesc o cale de ieșire, dar mă afund din ce în ce mai adânc în pădure și fără șansa de a mă întoarce de unde am plecat. Merg, merg și nimic... dar - stai! O lumină... Spre dezamăgirea mea este doar lacul lui Eminescu în care se oglindește mândră, luna. Dar poetul avea dreptate... dragostea reprezintă vitalitate, asemeni apei care este un element al vieții. Ea pare a fi ceva supraomenesc ce ne duce cu gândul la lumea basmelor unde totul este posibil și unde nimeni și nimic nu poate face față iubirii. 
   Deși experiența mea de viață nu este asemenea poetului, pot totuși susține că iubirea este un trandafir cu spini, ce te poartă pe culmile fericirii, dar atunci când ajungi la înălțime, în vârful piramidei nu trebuie să uiți că oricând îți poți pierde echilibrul și poți cădea pradă prăpastiei dezamăgirii. Iubirea râde de noi asemeni piramidelor ce zâmbesc în fața timpului. 
  - Diana! E ora de culcare.
   Tresar. Pierdută în universul lui Eminescu am uitat de timpul care trece nepăsător, așa că dragă jurnalule, trebuie să mă opresc aici, deoarece aș putea vorbi la nesfârșit despre creația lui Eminescu care este o sursă inepuizabilă de inspirație.
       

 -D.        

Gânduri...

   Am așteptat tot acest timp vacanța, crezând că odată cu ultimele examene va veni. S-au terminat, iar eu încă aștept. De ce? Pentru că nu am luat nenorocitele de examene, doar unul din cele trei. Mai am o șansă totuși, dar nu și pentru vacanță...

   Se pare că e adevărat. Atunci când cauți ceva cu ardoare nu găsești, când îți dorești ceva foarte mult nu primești. O simt pe pielea mea. Am lăsat-o moale cu blogul tocmai pentru acest lucru... pentru ca apoi să mă întorc. Nu a mers. Învăț de două luni și degeaba. Nu se lipește nimic de mine și este pentru prima oară când pățesc așa ceva. 

   Și ce este mai rău... primesc oferte tentante de colaborări și am de asemenea idei superbe pentru blogulețul ăsta al meu de care nu mă pot bucura. Este oare o pedeapsă? Vreau să citesc, să scriu, să pierd vremea măcar o perioadă înainte să înceapă facultatea. Vreau să petrec mai mult timp cu prietenul meu care nu are nicio vină că eu trec prin toate porcăriile astea. Vreau să las ultimele raze de soare de anul acesta să îmi atingă pielea alb-sidefie. Vreau ... 

D.    

    

Atenție, se cântă! Florence + The Machine - No Light, No Light

O melodie pentru inspirație într-o zi fără culoare.

D. 

So cute!

30 days of handwriting - Leapșă Myuuki

Se pare că luna aceasta este plină de lepșe gigantice, deoarece am primit foarte multe. Vreau să îi mulțumesc frumos lui Myuuki pentru cadou. Este foarte interesantă. 

Acestea sunt "încercările" ce mă așteaptă pentru fiecare zi:    

Day 01: Hand write your name forwards

Day 02: Hand write your name backwards

Day 03: Hand write your partners name

Day 04: Hand write your fantasy partners name

Day 05: Hand write your favorite quote

Day 06: Hand write the opening sentence of your favorite book

Day 07: Hand write the final sentence of your favorite book

Day 08: Hand write your favorite movie quote

Day 09: Hand write your favorite lyrics

Day 10: Hand write a poem to a loved one

Day 11: Hand write something you would normally type

Day 12: Hand write something in red pen

Day 13: Hand write something in green pen

Day 14: Hand write your grocery list as neatly as possible

Day 15: Hand write an envelope to someone you like

Day 16: Hand write a letter to someone you like

Day 17: Post that handwritten letter with the envelope to that person

Day 18: Hand write something that provides inspiration

Day 19: Hand write something that makes you laugh

Day 20: Hand write something that makes you sit back and think

Day 21: Hand write that you want to share with the world

Day 22: Hand write your name with your opposite hand

Day 23: Hand write something in a different language

Day 24: Hand write something you would like written on your gravestone

Day 25: Hand write something you want to do differently

Day 26: Hand write a personal regret

Day 27: Hand write a personal achievement

Day 28: Hand write your pet peeve

Day 29: Hand write something a friend does that really annoys you

Day 30: Hand write something a friend does that you love

   Voi începe cu prima zi pentru a recupera de timpul pierdut în absența mea. Se apropie perioada restanțelor și mai am o grămăjoară considerabilă de caiete de învățat. 

                    Day 01: Hand write your name forwards

Sper să se înțeleagă, chiar dacă poza nu este de o calitate foarte bună. Cred că o să recurg la scanner data viitoare. 

XOXO 

Leapșă - Ziua 19

19. Lipsa de respect la adresa părinților

   Sunt sigură că nu există niciun copil pe lumea asta care să nu se fi certat vreodată cu părinții săi. Motive sunt destule, ca să nu mai vorbim de diferențele în ceea ce privește gândirea fiecăruia. În acest moment ar putea interveni problema respectului pe care îl purtăm și lucrurile ar putea lua o întorsătură neplăcută. Mi s-a întâmplat dese ori să fiu atât de supărată încât să nu mai țin cont de asta și pur și simplu să țip la ei pentru a mă descărca. Nu sunt mândră de ceea ce am făcut și îmi pare rău când apele se liniștesc. Poate fi prea târziu însă. 

   Este important să nu uităm niciodată că acesta este rolul lor, de a ne ghida chiar și atunci când opiniile noaste se contrazic, să ne fie alături chiar și când greșim, că ne-au crescut și că o vor face până în clipa când ne vom descurca prin forțele proprii și poate dacă le este în putință și după asta. Tocmai de aceea ei merită atenția, sprijinul și respectul nostru indiferent de moment și o să mă străduiesc cât pot de mult să le dăruiesc asta.

ͽ Diana ͼ  

   

Leapșă - Ziua 18

18. Credința ta

   De când mă știu am avut credință în Dumnezeu, la fel ca părinții mei. Este o parte din mine pe care nu trebuie să o explic. Asta sunt eu.

P.S. I'm back! :D

   

Atentie, se canta! Carly Rae Jepsen - Call me maybe

Enjoy your love!

Kisses!

Leapșă - Ziua 17

17. Momente bune și rele din ultimul an.

   Probabil v-ați săturat de mine să mă tot plâng, de aceea voi spune un singur cuvânt și cred că este de ajuns să descrie momentele mele cele mai dificile de pe parcursul anului: sesiunile. De asemenea, în aceeași oală intră și operația mea din decembrie, care a constituit un hop necesar pe care nu îl mai puteam amâna. A fost neplăcut și dureros, dar am trecut cu bine peste și asta este mare lucru. 
   În ceea ce privește părțile bune, pot spune că mă bucur foarte mult de realizarea acestui blog, de ceea ce am devenit pe parcurs datorită lui, de prieteniile noi și de realizările acumulate. Sunt mult mai deschisă și mai extrovertită. De asemenea, am învățat foarte multe la facultate, am visat, am iubit și mi-am făcut prieteni noi. A fost un an plin! 

P.S. Plec la țară pentru o săptămână, fapt pentru care nu voi mai scrie nimic în acest timp pentru că acolo nu am internet. Vă doresc vacanță plăcută în continuare și toate cele bune. Pupici.

Diana

Book Lovers Challenge (1)

1. Cum a început pasiunea ta pentru cărți? Ce romane te-au făcut să iubești lectura și de ce?

   Pasiunea mea pentru cărți a fost un fel de moștenire de la mama, pot spune. De când m-am născut am fost înconjurată de o bibliotecă uriașă (cel puțin așa mi se părea pe atunci), plină de tot felul de cărți, de la cele românești la cele străine. Mama mea a avut dintotdeauna o vorbă bună pentru lectură, de aceea ea mi-a dat primul impuls și primele cărți pe care să îmi scriu mândră numele. Obișnuiam să dau comandă prin postă printr-un tichet și drumul pentru ridicarea coletului era pentru mine un eveniment important, cu toate că știam mereu ce se ascunde înăuntru. Karl May mi-a animat copilăria, prin poveștile lui pline de aventură și personaje misterioase precum indianul Winnetou sau Old Shatterhand. Nu uit însă nici de Tom Sawyer sau Fram, dar nici de David Copperfield și alte personaje consacrate. 

   O deosebită importanță a avut-o și profesoara de română din generală, care îmi era și dirigintă. Romanele pe care trebuia să le povestim după vacanță și fișele cu citate și caracterizări pe care ni le-a dat de făcut m-au făcut să-mi îndrept atenția și asupra altor genuri de cărți. A venit rândul lui Harry Potter și a farmecului său aparte, dar și a cireșarilor pe care i-am îndrăgit foarte repede. 

   Mult mai târziu a urmat fenomentul Twilight, prima serie cu vampiri citită în întregime într-o perioadă foarte scurtă de timp. Recunosc că am devenit puțin câte puțin o devoratoare de cărți și întâmplări, iar acum nu m-aș putea despărți de ele. Prietenele mele râd de foarte multe ori de mine când aleg să-mi cumpăr o carte în locul unei piese de vestimentație. Asta sunt eu și nu mi-e rușine să recunosc. Ceea ce este important pentru mine are prioritate. Asta sunt cărțile pentru mine.        

Leapșă - Ziua 16

16. Părerea ta despre muzica nouă

   Spre fericirea mea nu am televizor în cameră, iar laptopul nu îl folosesc să ascult ultimele noutăți în materie de muzică. Desigur, am preferații mei care au prioritate și mă urmează la fiecare colț, dar asta este altă poveste. Mi se întâmpla pe parcursul anului când încă mai făceam naveta cu autobuzul sau trenul să fiu nevoită să ascult tot felul de manele ordinare și să nu am stare pe scaun tot drumul. Detest manelele și melodiile de clubbing care au același ritm idiot de la început până la sfârșit și ești nevoit să dansezi țopăit. Îhhh! Ca să nu mai vorbesc de așa zisele artiste care nu sunt în stare să cânte live, deoarece nu au pic de voce. Dacă așa merge treaba la noi... Bineînțeles, există și excepții, mulțumesc lui Dumnezeu! 

   Pasiunea mea pentru muzică se datorează tatălui meu care asculta și ascultă și acum același gen de muzică pe care îl îndrăgesc eu. Nu trece o zi fără muzică, iar acest lucru îmi dă de fiecare dată o stare de bine și poftă de viață. 

Enjoy the music! 

 D.

Leapșă - Ziua 15

15. Posturi favorite de la Tumblr.

Am auzit de ceva timp despre acest site, dar nu am fost niciodată interesată să văd ce conține. 

Poze în special, cred. Eu am început să colind weheartit.com destul de des, deoarece am observat că pozele  artistice pe care le descopăr de fiecare dată mă gâdilă exact acolo unde trebuie și inspirația își face apariția mult mai ușor. 

Asta e tot ce am nevoie.