Rezultat permanent :D

  Iată că ce era mai greu a trecut, iar eu sunt foarte mulțumită de rezultat. A fost o zi plină, am stat ore întregi cu bigudiurile în cap și cu substanța aia groaznic mirositoare. Cred că bunica mea s-a săturat de atâtea întrebări puse, era însă de așteptat din moment ce eram nerăbdătoare. Încă nu m-am obișnuit în totalitate, dar cu siguranță este o schimbare bine-venită. 

Așa arătam înainte:

 Și așa arătam după ce mi-am dat bigurdiurile jos. Scuzați îmbrăcămintea, e pentru a nu mă murdări (e un tricou al formației Sistem dintr-o campanie ce promovează reciclarea). Foarte creață. 

 Ieri la patinuar cu prietenul meu. Nu mai sunt atât de creață, iar părul se așează altfel.  

Ce părere aveți? A meritat schimbarea? Părul meu arata mai bine înainte sau după?

Atenție, se cântă! Jessica Lowndes feat. Ironik - Falling in Love

Poate o știți pe Jessica Lowndes din serialul 90210 unde joacă rolul unei fete cu probleme pe nume Adrianna. Are chiar o voce frumoasă, iar melodia este catchy și foarte drăguță. 

Enjoy.

Păr creț permanent.. da sau nu?

   De la o vreme nu știu ce să mă mai fac cu părul meu: se îngrașă foarte repede, este foarte moale, nu îl pot aranja ca lumea și are volum doar în prima zi după ce fac baie. Bineînțeles că nemulțumirea mea a ajuns întâmplător și la urechile bunicii mele care este o fană a părului permanent (stil care o prinde de minune de altfel) și a reușit în mare parte să mă convingă să încerc și această metodă. Știu că sunt și părți negative (destule, gen căderea părului și uscarea lui), dar am citit câteva articole pe internet și multe fete sunt mulțumite de rezultat... În plus, am câteva poze adunate de mult prin calculator și coafurile par foarte tentante. De ex:

   Și vroiam să aflu și părerea voastră. V-ați făcut vreodată părul permanent? Merită să încerc? Chiar vreau foarte mult o schimbare și ideea de a-mi tunde părul scurt nu îmi surâde deloc. Nu ezitați să îmi spuneți părerea voastră... Mersi. Vă pup.

-Diana

Crăciun fericit!

   Crăciunul, cea mai frumoasă sărbătoare a anului, o perioadă magică și plină de poveste, în care toate visele devin realitate. Orice este posibil. Tocmai de aceea vă doresc ca sub pomul de Crăciun să găsiți toate lucrurile pe care le așteptați, iar Dumnezeu să aibă grijă de sănătatea, pacea și căldura din sufletele voastre. Crăciun fericit și numai împliniri. Vă pup.

Poze de la Cruce (Munții Piatra Craiului).

Eu în Piața Sfatului din Brașov.

  

Atenție, se cântă! Westlife - Us against the world

   A început sesiunea de învățat, iar pentru mine Westlife înseamnă concentrare și energie. Am ascultat astăzi non-stop concertele lor, iar această melodie mă face să îmi pară rău că nu voi mai avea niciodată posibilitatea să îi ascult live...

Enjoy the music!
-D. 

My favourite actor- Keira Knightley

   Cu siguranță ați auzit de Keira Knightley, fie că este vorba de rolul său din „Pirații din Caraibe” sau din „Atonement”, fie de cel al lui Elizabeth Bennett în ecranizarea romanului „Mândrie și prejudecată” sau oricare altul. Aveți cu siguranță de unde alege. 

   Keira s-a născut pe 26 martie 1985 în Teddington, Londra. Și-a început cariera la vârsta de 6 ani, după ce cu doi ani înainte ceruse un „agent” care să o reprezinte. Primul film în care a jucat poartă numele de „Little girl” în 1993, apoi puțin câte puțin a ajuns ceea ce este astăzi, a doua cea mai bine plătită actriță de la Hollywood și singura din această listă care nu este de origine americană. Cu siguranță merită!   

   Unul dintre lucrurile care îmi plac la ea este inconfundabilul accent britanic pe care nimeni nu îl poate copia în totalitate. Nu mă pot opri să o ascult vorbind. De asemenea, ador stilul ei vestimentar, cred că arată bine în orice, fiind imposibil să nu se facă remarcată, chiar și într-o îmbrăcăminte simplă. Personajele ei clasice, de epocă sunt deosebite și sunt cele mai îndrăgite de mine. Roluri ca Elizabeth Bennett, bine-cunoscutul personaj al lui Jane Austen și Elizabeth Swan din Pirații din Caraibe, dar și multe altele au făcut-o cunoscută și îndrăgită în toată lumea.  

   Este o actriță deosebit de frumoasă și naturală în ceea ce privește machiajul. De talent nici nu e nevoie să mai pomenesc.

Voi ce părere aveți?

  

*3* Books from abroad/ Cărți de peste hotare

1. Dancing in the Dark
Description:
Ditty Cohen is passionate about ballet—she loves how it feels to stand en pointe, to rise and spin across the room. But her Orthodox Jewish parents want Ditty to focus on the teachings of the Torah and to marry at a young age according to their religious tradition. Although her parents forbid her to take dance lessons, Ditty secretly signs up for ballet and becomes entangled in a web of deceit. As one lie leads to another and another, Ditty knows she must stop dancing, but she can’t abandon the one thing that gives her freedom. She begins to question her faith and everything her parents have taught her, realizing just how much is at stake as her two worlds collide.

Descriere:
Ditty Cohen este pasionată de balet - iubește sentimentul pe care îl are atunci când stă en pointe, când se ridică și să învârte prin cameră. Dar părinții ei evrei ortodocși doresc ca ea să se preocupe mai multe pe învătarea Torah-ului (un concept tradițional evreiesc) și să se căsătorească la o vârstă fragedă după tradiția religiei lor. Chiar dacă părinții ei îi interzic să ia lecții de dans, Ditty se înscrie în secret la balet și ajunge încurcată într-o lume bazată pe înșelăciune.  Cum o minciune conduce la alta, Ditty știe că trebuie să se oprească să danseze, dar nu poate abandona singurul lucru care îi oferă libertate. Ea începe să se îndoiască de credința sa și de tot ceea ce a învățat de la părinții săi, realizând cât are de pierdut dacă cele două lumi ale ei s-ar ciocni.

Data apariției: 1 ianuarie 2013

2. Saving June
Description:

Your sister is dead. Nineteen songs can tell you why. Only one boy can help you understand.

Harper Scott's older sister, June, took her own life a week before high school graduation, leaving Harper devastated. So when her divorcing parents decide to split up June's ashes, Harper steals the urn and takes off cross-country with her best friend, Laney, to the one place June always dreamed of going-California.

Enter Jake Tolan, a boy with a bad attitude, a classic-rock obsession...and an unknown connection to June. When he insists on joining them, Harper's just desperate enough to let him. With his alternately charming and infuriating demeanour and his belief that music can see you through anything, he might be exactly what Harper needs. Except...Jake's keeping a secret that has the power to turn her life upside down again.

Descriere:
Sora ta este moartă. 19 cântece îți pot spune de ce. Doar un băiat te poate ajuta să înțelegi. 

Sora mai mare a lui Harper Scott, June, s-a sinucis cu o săptămână înainte de terminarea liceului, lăsând-o pe Harper devastată. Așa că în momentul în care părinții ei divorțați decid să împartă cenușa lui June, Harper fură urna și pleacă de acasă împreună cu prietena ei cea mai bună, Laney, în singurul loc unde June visase întotdeauna să meargă - California. 

Apoi apare Jake Tolan, un băiat cu o atitudine negativă, cu o obsesie pentru rock-ul clasic... și cu o necunoscută legătură cu June. Când acesta insistă să meargă cu ele, Harper este destul de disperată pentru a accepta. Cu șarmul său alternativ, purtarea enervantă și încrederea lui că muzica te poate ajuta să treci peste orice situație, el poate fi exact ceea ce Harper are nevoie. Doar că...Jake are un secret care are puterea să îi întoarcă viața cu susul în jos.

Data apariției: 1 iunie 2012

3. The Sea of Tranquility
Description:
I live in a world without magic or miracles. A place where there are no clairvoyants or shapeshifters, no angels or superhuman boys to save you. A place where people die and music disintegrates and things suck. I am pressed so hard against the earth by the weight of reality that some days I wonder how I am still able to lift my feet to walk.

Former piano prodigy Nastya Kashnikov wants two things: to get through high school without anyone learning about her past and to make the boy who took everything from her—her identity, her spirit, her will to live—pay.

All Josh Bennett wants is to be left alone, and everyone allows it because they all know his story: each person he loved was taken from his life until at seventeen years old there was no one left. When your name is synonymous with death, people tend to give you your space.

Everyone except Nastya, a new girl in town who won’t go away until she’s insinuated herself into every aspect of his life. But the more he gets to know her, the more of a mystery she becomes. As their relationship intensifies and the unanswered questions begin to pile up, he starts to wonder if he will ever learn the secrets she’s been hiding--or if he even wants to.

The Sea of Tranquility is a rich, intense, and brilliantly imagined story about a lonely boy, an emotionally fragile girl, and the miracle of second chances.

Descriere:
Trăiesc într-o lume fără magie sau miracole. Un loc unde nu există clarvăzători sau shapeshiferi, îngeri sau superoameni care să te salveze. Un loc unde oamenii mor și muzica dezintegrează și lucrurile sunt nasoale. Sunt atât de lipită de pământ de greutatea realității, încât în unele zile mă întreb cum de sunt capabilă să mă ridic pe picioare pentru a merge.

Minunata pianistă Nastya Kashnikov vrea două lucruri: să termine liceul fără ca nimeni să afle trecutul ei și să îl facă pe băiatul care i-a luat totul - identitatea, spiritul, dorința de a trăi - să plătească.

Tot ceea ce dorește Josh Bennett este să fie lăsat în pace și toți îi respectă dorința, deoarece îi cunosc povestea: fiecare persoană iubită de el a fost răpită din viața lui, iar când a împlinit 17 ani alături de el nu a mai rămas nimeni. Când numele tău este sinonim cu moartea, oamenii tind să îți ofere spațiul tău.

Toți vor face asta cu excepția Natyei, noua fată din oraș care nu va pleca până nu s-a strecurat în fiecare aspect din viața lui. Dar cu cât acesta află mai multe lucruri despre ea, cu atât ea devine un mister mai mare. Pe măsură ce relația lor se intensifică și apar întrebări fără răspuns, el începe să se întrebe dacă va înțelege vreodată secretele pe care ea le ascunde - sau dacă chiar își dorește asta.

„The Sea of Tranquility” este o bogată, intensă și genial-imaginată poveste despre un băiat singuratic, o fată fragilă emoțional și miracolul celei de-a doua șanse.   

Data apariției: 4 iunie 2013

Ce părere aveți? Mi se par foarte interesante și abia aștept să apară.

Fiecare copertă are ceva special care mă atrage și un subiect care să mă încânte. 

P.S. M-am întors, după ce am analizat ceea ce îmi doresc cu adevărat să fac. Sper că voi reuși. Am surprize interesante pentru voi pe viitor. Vă pup. 

Recenzie "Keeping the Moon" - Sarah Dessen

Varianta în română:
Synopsis:
   Collie Sparks are un complex de când de știe: greutatea peste măsură, specifică membrilor familiei sale. Chiar dacă reușește să slăbească cu ajutorul mamei sale Kiki Sparks, care a devenit o celebritate în domeniul fitnessului, nu poate trece peste jignirile primite și este la fel de retrasă ca întotdeauna. 
   Fiind nevoită să petreacă întreaga vară într-un orășel mic numit Colby cu mătușa sa artistă din cauza numeroaselor turnee ale mamei sale, Collie se așteaptă să nu găsească nimic plăcut de făcut cu timpul său liber. Odată cu noile sale cunoștințe Norman, Morgan și Isabel va învăța să se respecte și să câștige încrederea în sine de care are foarte mare nevoie, iar visele ei devin realitate: o vară banală se va transforma într-una imposibil de uitat.   

Părerea mea:
   Am început această carte din nevoia de a mai citi puțin, în special datorită paginilor nu foarte numeroase (din lipsă de timp). Am descoperit cu această ocazie că Sarah Dessen urmărește aproximativ aceleași tipare în scrierile ei, ceea ce poate fi deranjant, putându-ți da seama de final cu mult înainte. 
   Povestea este drăgută în principal, iar mesajul este cât se poate de util și încurajator pentru cei care nu au curajul să arate lumii adevărata lor valoare și se lasă la voia sorții și a milei celor din jur. Nu pot spune că s-a creat o legătură între mine și personajul principal Collie, deoarece nu avem prea multe în comun, dar am putut înțelege dificultățile prin care a trecut din cauza supraponderabilității și dezavantajele vieții peregrine ce au venit odată cu jobul mamei sale. 
   Ceea ce m-a mai atras a fost coperta într-o oarecare măsură, dar și titlul „Keeping the moon” („Păstrând luna” în lb. română) care face referire la eclipsă, în momentul în care luna este acoperită și copilul mic, care nu cunoaște fenomenul, are impresia că cineva a furat-o de pe cer. Sfârșitul este drăguț și fiecare dintre noi cu siguranță va învăța lecția. 
   Dacă doriți să citiți o carte lejeră și simplă, dar de asemenea plină de pilde și personaje simpatice, „Keeping the Moon” vă va oferi toate acestea.
    
Nota mea: 4/5

In English:
Review
Synopsis:
   Collie Sparks has a complex since she was little: she is overweight, like almost all the members in her family. Even if she is perfectly thin now (with her mother's help, Kiki Sparks, who became a famous fitness celebrity) she can't get over the hurt and she is the same shy girl who faced those bad attitudes.  
   Because she must spend her entire summer in a small city named Colby, with her artistic aunt since her mom is busy with her turnament around the globe, Collie thinks that she will do nothing interesting with her spare time. Once she meets Norman, Morgan and Isabel she will learn to respect herself and will gain the trust that she need so much. Her dreams come true and an humdrum summer becomes into one that will never be forgotten. 

My opinion:
   I started this book, because I felt the need to read something, but mostly due to the low number of pages (my time is limited). I descovered on this ocasion that Sarah Dessen follows the same patterns in all her writings, thing that can become anoying when we, the readers, can figure out the ending long before the book is finished. 
   The story is nice in general and the message is very useful and helpful to those who don't have the courage to show the world their true value and they let themselves into the hands of fate and the pitty of others. I can't say that after I read the book it was created a bond between myself and the main character Collie, because we have nothing in common, but I could understand the difficulties that she's been through because of her weight and the disadvantages of her life always on the move, thing that came with her mother's job. 
   What I liked the most were the cover and the title. It refers to the eclipse in the moment when the moon is covered and a little child, who does't know what's happening, thinks that someone stole the moon from the sky. The end is sweet and we all learned the lesson.
   If you want an easy reading and simple, but also full of moral and lovely characters, ”Keeping the Moon” is the book that you are looking for. 

My rating: 4/5       
 

Pauză...

   Bună dragilor... Vreau să cred că mai sunt persoane care mai trec pe aici și citesc ceea ce scriu, cu toate că de foarte puține ori interacționează cu mine. Este în primul rând vina mea pentru că nu mă pot dedica mai mult acestui blog, dar nu mă mai simt sprijinită și inspirată de voi. Au fost numeroase momente în care abia așteptam să scriu ceva, scriam recenzii și posturi una după alta, aveam idei și voi erați lângă mine cu o părere, de aprobare sau dezacord. Doar concursurile vă mai aduc pe aici și asta mă doare sincer... Aveam de gând să aduc îmbunătățiri și noutăți pe blog, dar mi-am pierdut entuziasmul pe drum. Am încercat în toate felurile să fie bine pentru toți, dar nu mai pot continua în așa. Tocmai de aceea am de gând să iau o pauză de la postat, nu știu exact cât o să rezist să stau departe, dar sper să dea rezultate. În plus, facultatea a avut de suferit, de aceea o să mă axez pe recuperat și studiu intens pentru următoarea perioadă de timp, mai ales că se apropie sesiunea cu pași repezi. 

   Și am văzut că nu vă interesează, dar am reușit să îmi cumpăr cizme până la urmă, o pereche negre cu puf și alta maro. Chiar mi-am dorit părerea voastră cu această ocazie, însă nimeni nu a fost aici pentru mine. Nu a fost tocmai plăcut, dar asta e.

   Vă doresc numai bine și să fiți sănătoși, că asta este cel mai important lucru. Dacă ai sănătate nimic nu e imposibil. Am învățat asta de la unul din profesorii mei și îmi doresc să cred asta cu adevărat. V-am pupat.  

Diana

Cinderella needs you! :D

   Bună dragilor! Am nevoie de puțin ajutor din partea voastră în privința unei „decizii” pe care nu o pot lua singură. Să vă spun despre ce este vorba: o pereche de cizme noi pentru iarna care vine. A fost mereu o dificultate pentru mine să găsesc perechea potrivită de pantofi sau cizme care să-mi fie pe plac 100%, mai ales când sunt atâtea culori, modele și materiale, după preferință, posibilitate și nevoie, cu toc sau fără. Ador să am de unde alege, dar nici chiar în fața a sute de exemplare nu pot spune - „Aia este ceea ce caut!”. Da, sunt foarte nehotărâtă și selectivă... pe banii mei doar, nu? Poate vi s-a întâmplat și vouă. În plus, mă îndrăgostesc mereu de perechea cu care nu m-aș putea încălța niciodată. Nu-i așa că sunt imposibil de dificilă? Tocurile reprezintă o atracție enormă, dar am un mare ghinion să nu pot merge mai mult de 5 minute cu ele fără să mă doară picioarele sau să îmi provoace tot felul de neplăceri. Am adunat acasă multe perechi pe care nu le pot purta tocmai din acest motiv (pentru că la nuntă e musai cu toc), până să accept că „D-le, astea nu-s făcute pentru mine”. Desigur, arată atât de bine în vitrină sau în picioarele unui model sau ale unei vedete. 

   Uitați câteva modele pe care le-am găsit pe un site de modă destul de interesant. Numele lui este The Versastyle și este menționat în serialul Jane by Design pe care poate l-ați urmărit, iar dacă nu - vi-l recomand eu cu deosebită căldură. A fost întrerupt din păcate după primul sezon dintr-un motiv stupid, dar ce să te aștepți de la unii... În fine. Din curiozitate am vrut să văd dacă există în realitate și am descoperit că unele produse de îmbrăcăminte și încălțăminte merită atenția, fiind destul de drăguțe. Ce părere aveți despre cizme? Îmi puteți da o opinie sinceră? 

O seară frumoasă și călduroasă!

-D.

Trecutul dinaintea mea - Partea 12

  - Aici erai, șopti ușor o tânără fată blondă, îmbrăcată într-o rochie frumoasă verde. 
  - Vivianne, am rostit eu și Nate în același timp.

Partea 12 - Răzbunare fără limite

  - Ne lași singure, Nate? Vreau să vorbesc cu Ema.
  - Doar dacă ea este de acord.

   Nate mă privi în ochi, așteptând o reacție din partea mea. Am încuviințat din cap, alegând să rămân cu rivala mea. Adevărul era că nici nu îmi mai aduceam aminte motivul pentru care ne uram atât. 

  - Mă găsești înauntru dacă ai nevoie de mine, rosti el, cu toate că știam că nu va pleca prea departe. Eu și Vivianne în același loc însemna cu siguranță război... și artificii.

   Vivianne era la fel de frumoasă și de rea precum o știam, însă acum era îmbrăcată cu mai mult gust decât o văzusem eu. Nu-mi imaginam ce ar fi avut de discutat cu mine, dar curiozitatea și-a spus cuvântul. 

  - Văd că nu te-ai putut abține să nu vi, i-am spus cât am putut de frumos fetei. Știi bine că nu ești bine-venită!
  - M-am decis că este timpul să scap de tine, Ema. Odată cu trecutul poate că se va schimba și prezentul.

  - Ce vrei să spui cu trecutul și prezentul?

  - Nu contează, strigă ea. 

   Veni apoi în fugă spre mine și mă împinse spre marginea balustradei. Chiar nu aveam chef de o bătaie acum... Mă luase pe nepregătite, dar asta nu însemna că voi sta cu mâinile în sân în timp ce ea încerca să mă omoare. Din păcate locul în care mă aflam era foarte mic și strâmt, iar înălțimea era destul de mare până jos.

  - O să te omor și apoi mă voi întoarce la petrecere. Nimeni nu mă va opri. 

   Ura pe care o citeam în ochii ei m-a făcut să mă cutremur puțin. Chiar dacă și ea îmi făcuse viața un iad de foarte mult timp nu puteam să fiu atât de crudă cum era ea în acest moment.

  - Nu înțeleg, i-am spus eu, încercând să-i distrag atenția cumva prin vorbă.

  - M-am săturat de 1730. E de rahat. 

   Iar asta schimba lucrurile radical.

  - Stai puțin...Și tu? am întrebat buimacă. 

  - Nu știu despre tine, dar eu nu am ce căuta aici. 

  - Cunosc sentimentul, i-am explicat eu. Din ce an vii tu? 

  - 2011, rosti ea furioasă, oprindu-se pentru o secundă din a mă împinge de la balcon. Fără să vreau încetasem să mai lupt și ar fi reușit să mă omoare din cauza visării mele. 

  - Și eu la fel.

  - Minți, țipă ea și continuă să împingă. 

   În curând atârnam cu capul în jos, ținându-mă doar de câteva cărămizi ieșite în afară, iar picioarele mi se mișcau incontrolabil, încercând să găsească un punct de sprijin. Cu orice mișcare bruscă aș fi căzut de acolo, iar Vivianne știa asta. 

  

  - Este de ajuns, Ema. Am plecat de aici. Zbor plăcut și numai bine în lumea de dincolo, îmi ură ea cu un zâmbet larg, demonic. 

   Mâinile îmi tremurau, nemaiputându-mi suporta greutatea prea mult. Am încercat să țip, dar nimeni nu m-a auzit din cauza gălăgiei și muzicii de la petrecere.

  - Vivianne, am strigat, conștientă că nu era prea departe. Dar nu s-a întors. 

   Dumnezeu însă era de partea mea de data aceasta.

  - Ema! l-am auzit pe Nate imediat. Ema!

  - Aici, Nate!

  - Unde aici? E prea întuneric...

  - Jos. Repede, nu mai pot rezista. Cad! 

  - Poftim? întrebă speriat.

   După ce m-a ridicat și am ajuns din nou cu picioarele pe o suprafață stabilă m-am prăbușit în genunchi și am început să plâng, făcând abstracție de rochia pe care o purtam și de faptul că nu eram singură. Nu-mi venea să cred câtă ură acumulase Vivianne ... și mai presus de orice ea se afla în aceeași situație ca mine, dar nu m-a crezut. Dintre toate persoanele de ce tocmai ea se afla aici? Ce căuta și ea după ore în școală? Iar domnul B. nu menționase nimic de asta... 

  - Gata, ești în siguranță acum, încercă să mă liniștească Nate. Nu ar fi trebuit să te las cu ea.  Trebuia să știu că nu pot avea încredere în ea. Iartă-mă.        

  - E vina mea... Mulțumesc. Ce m-aș fi făcut fără tine? 

   Am ridicat privirea și i-am întâlnit minunații ochi albaștri. Era atât de cald și de bun! De data asta am fost eu cea care l-a sărutat și nu pentru a mă adapta situației ca data trecută, ci pentru că îmi doream într-adevăr. Găsisem în el ceea ce îmi doream atât de mult. Un sprijin și o nouă iubire. Buzele lui erau dulci și catifelate, iar respirația îmi era întreruptă de plăcerea imensă pe care o simțeam. De parcă ar fi fost primul meu sărut. Și atunci mi-am dat seama cine era de fapt Nate. 

                                                                 - Va continua -