Ce ati dori sa imi transmiteti?

Se afișează postările cu eticheta Editura Art. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Editura Art. Afișați toate postările

sâmbătă, 23 ianuarie 2016

Unboxing Editura Art #3



Enjoy!
           Diana

vineri, 25 decembrie 2015

Recenzie "Marea nesfârșită" de Rick Yancey (Al cincilea val #2)

Synopsis:
Al Cincilea Val al invaziei extraterestre care a lovit Pământul face ravagii printre puţinii oameni rămaşi în viaţă: „nu Ceilalţi au inventat moartea; ei doar au perfecţionat-o“.
Un hotel părăsit, ros de şobolani şi de frigul unei ierni aprige, nu poate fi o ascunzătoare bună pentru grupul de tineri supravieţuitori care au reuşit să rămână împreună. Cineva trebuie să rişte plecând în căutarea unui loc sigur, chiar dacă asta ar însemna să nu-şi mai vadă prietenii niciodată. Pericolele care îi pândesc aici sunt multe şi imprevizibile. Cine s-ar gândi că o fetiţă de 5 ani salvată de la îngheţ ar putea pune în primejdie viaţa tuturor?
Părerea mea:La finalul primului volum al seriei „Al cincilea val” abia așteptam să pun mâna pe continuare, de aceea am fost foarte încântată când am văzut că cei de la Editura Art tocmai publicaseră „Marea nesfârșită”. Cum a ajuns la mine m-am și apucat de citit și am pornit din nou într-o nouă aventură cu personajele pe care le îndrăgeam deja.
Cum se întâmplă des în serii, mi-a fost teamă ca acțiunea să nu se ridice la aceeași intensitate ca în prima carte, ceea ce s-a și întâmplat până la urmă, dar tot am fost plăcut impresionată de felul în care evoluează povestea noastră. Majoritatea evenimentelor au loc în hotelul în care grupul de supraviețuitori se adăpostește de extratereștri, dar asta nu înseamnă că nu au fost la fel de impresionante ca și celelalte. Cum era de așteptat au din nou parte de surprize neplăcute, deoarece extratereștri le întind de data aceasta o capcană printr-o fetiță de 5 ani, care este gazda unei bombe pregătite să îi ucidă. Cu fiecare decizie luată, ei realizează că le-ar fi mai ușor să renunțe la compasiune și să recurgă la orice metode pentru a supraviețui, însă Cassie nu este de acord.
În locul acțiunii amețitoare din primul volum aici avem parte de o luptă mai degrabă la nivel psihologic, însă nu știu care psihic este afectat mai mult: al personajelor sau al cititorilor. Rick Yancey se joacă puțin cu mințile noastre și la fiecare pas ne „ucide” câte un personaj încât nu mai poți să respiri liniștit nicio secundă. Și totuși nu se sfârșește fără morți, ca în orice război care se respectă… :( 
Cu fiecare mutare a extratereștrilor devine evident că modul în care acționează ei este personal, asemeni unei răzbunări, iar printre faptele lor crude nu mai înțelegem care este scopul. Dacă doresc planeta noastră de ce nu ne omoară pe toți rapid și gata? De ce se joacă cu noi ca și cu niște animale de laborator? Avem parte și de o comparație interesantă a noastră cu o infestație de șobolani oferită de Vosch. Nu poți să nu-l iubești. 😡
Personajele noastre au evoluat, au devenit mai puternice, mai dure, cum era de așteptat, iar Vosch, liderul extratereștrilor, este de data aceasta mai prezent în acțiune și își vede în continuare de planurile sale, fără niciun pic de milă pentru oameni. Pe tot parcursul romanului îmi venea să îl torturez un pic, să simtă și el suferința pe care a produs-o. Interacțiunea dintre el și Ringer a fost cât se poate de ciudată, deoarece este dificil să-ți dai seama ce dorește să obțină în urma acestui lucru. A fost chiar dezarmant de urmărit.      
Printre personajele noi o avem pe Grace, un Amuțitor ca și Evan, care dorește în continuare eliminarea oamenilor și care pare sărită de pe fix. Ea face tot posibilul să dea de urma supraviețuitorilor, folosindu-se de Evan pentru a ajunge la Cassie. Fiind fosta prietenă/iubită a lui Evan este de la sine înțeles că ea și Cassie nu vor fi cele mai bune prietene, însă mi se pare de-a dreptul ciudată tipa. Și ea merită o bătaie bună. De la mine. Gratis. :D
Un alt personaj nou este Razor, paznicul lui Ringer din tabără inamicului. Deși lucrează pentru tabăra adversă și Ringer nu se poate baza prea mult pe ajutorul lui, împreună descoperă foarte multe despre invazie și despre abilitățile lor. Cu siguranță a fost un rău necesar, iar informațiile obținute cred că vor fi extrem de importante pentru ceea ce urmează și pot fi ce avem nevoie pentru a ieși din groapă și pentru a învinge. Sper să se întâmple asta la un moment dat. Let’s kick some alian ass! :)
Deși îi lipsește acțiunea (știu că pare nașpa când spun asta), am găsit atât de multe lucruri care mi-au dat de gândit. Oare extratereștri chiar au ajuns pe Pământ sau doar au fost manipulați să creadă acest lucru și îi controlează de la distanță? Ar putea fi o manipulare a guvernului pentru a micșora nr populației…? Deși metodele mi se par inumane. Și dacă este vorba de extratereștri, de ce ar risca ei să se descarce într-un om și să riște să moară când ar putea să ne ucidă de la distanță foarte ușor? Care este scopul principal? Ce vor ei de fapt să realizeze? Chiar a fost nevoie să distrugă întreaga planetă? Acestea fiind spuse nici nu știu ce așteptări să am de la ultima carte, dar nici nu mai am răbdare până o să apară.
Dacă v-a plăcut primul volum cu siguranță o să vă placă și „Marea nesfârșită”. Vi-l recomand cu drag și aștept părerile voastre!
Le mulțumesc mult celor de la YoungArt pentru că mi-au oferit un exemplar al cărții pentru recenzare, în schimbul părerii mele sincere. Mai multe detalii pe pagina deFacebook Youngart.youngart-logo_transparent-bg_black-(1)
Nota mea:
Note
4 fluturași din 5
Citate:
* „Nu există speranță fără credință, nu există credință fără speranță, nu există dragoste fără încredere, nu există încredere fără dragoste. Elimină una dintre acestea și tot castelul omenesc de cărți de joc se prăbușește.”
* „Am ajuns să ne dezbrăcăm unul pe celălalt pentru că nu am avut de ales; să ții la pudoare în epoca Celorlalți e ca și cum ai sacrifica o capră sperând că asta o s-aducă ploaia.”
* „Era capodopera Celorlalți, magnum opus, trecutul și viitorul omenirii, ceea ce făcuseră și ceea ce promiseseră să facă; și am început să plâng. Am plâns pentru Megan și am plâns pentru mine și am plâns pentru fratele meu și am plâns pentru toți cei prea naivi sau ghinioniști care muriseră deja. ”
* „Nu Ceilalți au inventat moartea; ei doar au perfecționat-o. Au oferit morții un chip pe carene-au pus să-l privim în față, pentru că știau că era singura modalitate de a ne distruge. ”
* „- Asta e, a spus cu amărăciune. Plângi, Cassie. Plângi pentru ea. Plângi pentru toți copiii. Nu te pot auzi, nu te pot vedea și nu-și pot da seama cât de rău te simți, dar plângi pentru ei. Câte o lacrimă pentru fiecare dintre ei, un ocean întreg, plângi. Știi că am dreptate. Știi că nu am de ales. Și știi că și Ringer avea dreptate. E vorba despre riscuri. Și dacă o fetiță trebuie să moară pentru ca alți șase oameni să trăiască, înseamnă că ăsta e prețul. Ăsta e prețul.”
* „- Au făcut o greșeală majoră nemernicii ăia, a izbucnit el, pentru că nu au început prin a te ucide pe tine.
      – Benjamin Thomas Parish, ăsta a fost cel mai dulce și cel mai bizar compliment pe care mi l-a făcut cineva vreodată.”
Despre Rick Yancey:
Rick Yancey s-a născut pe 4 noiembrie 1961, la Miami, dar a crescut în Lakeland, Florida, alături de părinții săi adoptivi. A absolvit Roosevelt University și pentru o vreme a fost profesor de limba engleză și funcționar public. Din 2004 s-a dedicat în totalitate scrisului, publicând din 2001 până în prezent 13 romane și o carte de memorii. Cărțile sale s-au tradus în peste 20 de limbi și au obținut numeroase premii.
Al Cincilea Val, prima parte dintr-o trilogie despre supraviețuirea pământenilor în urma unei invazii extraordinare, este considerată de New York Times ca fiind una dintre cele mai bune cărți de ficțiune pentru copii și tineret din 2013.   

marți, 1 decembrie 2015

Book Haul de toamnă | 2015


Bună dragilor! Vreau să vă mulțumesc pentru surpriza minunată de a aduna 1000 de prieteni pe canalul meu, de aceea mi-am propus să postez clipul pregătit mai devreme. 
Vă invit să vedeți ce cărți am mai primit și cumpărat în ultimul timp. Nu am inclus și cărțile de la ART deoarece nu le aveam la mine, dar le puteți găsi în clipul acesta:
Pupici.

marți, 24 noiembrie 2015

Recenzie "Al cincilea val" de Rick Yancey (Al cincilea val #1)


Synopsis: 
O invazie extraterestră distruge omenirea în patru Valuri succesive de nenorociri. Dar Al Cincilea Val este cel mai periculos, pentru că de data asta puţinii pământeni rămaşi în viaţă nu ştiu nici măcar ce îi ameninţă, cu atât mai puţin cum să înfrunte pericolul. Cassie, o adolescentă curajoasă de 16 ani, are o singură dorinţă: să îşi salveze frăţiorul – iar pentru asta nu se dă în lături de la nimic. 

Înaintea atacului, Ben Parish era un băiat obişnuit, dintr-un liceu obişnuit. Acum este soldat şi se vede obligat să aleagă între a avea încredere şi a deznădăjdui, între a se supune şi a se răzvrăti, între a-şi face datoria şi a-şi salva prietenii, între viaţă şi moarte.

Părerea mea:
Nu am citit foarte multe cărți despre extratereștri, dar când am început cartea avem deja câteva idei despre cum va evolua povestea. Totuși m-am înșelat, deoarece invazia extraterestră pe care ne-o descrie Rick Yancey este diferită de ceea ce am mai întâlnit până acum. Aceștia distrug tot ceea ce pot, cu o cruzime care este greu de înțeles, însă nu ne putem manifesta indignarea cu adevărat fiindcă ei nu se arată, iar singura dovadă a invaziei lor este nava cu care au ajuns ei pe Pământ. Ciudat, nu?

După cum puteți vedea din descriere există 4 valuri succesive în care omenirea are de suferit, în care peste 95% din populația globului și-a pierdut viața în diverse moduri. În câteva zile oamenii ajung din nou în Epoca de piatră, când toată tehnologia de care dispun nu îi mai ajută. Chiar dacă șansele unui asemenea eveniment sunt infime, este imposibil să nu te gândești cât de vulnerabili putem deveni în cazul unor catastrofe. Primul meu impuls a fost să învăț să aprind focul prin metode rudimentare și alte trucuri care m-ar ajuta să supraviețuiesc unor situații extreme, din moment ce nu am fost în armată și știu că nu m-aș descurca prea bine.   

Personajul nostru principal este Cassie (Cassiopeia) Sullivan, o adolescentă ce trece prin toate nenorocirile și supraviețuiește alături de tatăl și fratele său, până când extratereștri lovesc din nou. După ce și-a pierdut mama în urma molimei viața ei este dată peste cap și este nevoită să renunțe la adolescență și să se axeze pe probleme mult prea complicate pentru o persoană atât de tânără. Cel mai mult apreciez la ea curajul cu care depășește fiecare încercare și cu care își înfruntă adversarii, în ciuda șanselor care sunt împotriva ei. Ea este dispusă să facă orice, chiar și imposibilul să își recupereze fratele din mâinile inamicilor.

Puțin câte puțin Cassie ne povestește ce s-a întâmplat de la prima apariție a navei și până a început atacul, precum și despre viața ei normală de dinainte. Astfel ne atașăm de Sammy, frățiorul ei, și suntem intrigați de pasiunea ei pentru Ben Parish, un tip de la liceu pe care îl plăcea și căruia nu a apucat să-i mărturisească sentimentele.

Un alt personaj important pentru Cassie este tatăl său, pe care l-am admirat enorm de mult pentru toate lecțiile pe care i le-a oferit, pentru exemplul pe care îl dă și pentru inteligența și tăria lui de caracter. Datorită lui Cassie va deveni o provocare pentru extratereștri și le va arată ce înseamnă să fii om.

O să vorbesc puțin și despre Evan Walker, tipul care o salvează pe Cassie și de care ea se apropie foarte mult, dar care are niște secrete periculoase ce vor schimba regulile jocului. Mi-a plăcut de el, însă din punctul meu de vedere Cassie își pierde prea repede capul în preajma lui și îmi dă impresia că și-a aruncat pe geam toată experiența pe care a acumulat-o și toate învățăturile tatălui ei.     

Cartea este împărțită în XIII părți și 91 capitole destul de scurte, în care se schimbă de mai multe ori punctul de vedere. Scriitura autorului este plină de emoție și reușește să transmită durerea omenirii în ceea ce privește finalul pregătit de extratereștri. La început povestea este lentă, dar apoi devine incitantă, plină de răsturnări de situație și suspans, iar finalul este perfect direcției în care se îndreaptă acțiunea.

Recomand cartea celor care apreciază genul SF, dar nu în stilul clasic, ci cu elemente distopice, o poveste post-apocaliptică plină de suferință și încercări. 

Voi ați citit-o? Cum vi s-a părut? 


Mulțumesc frumos Editurii Art pentru că mi-a oferit un exemplar al cărții pentru recenzare în schimbul părerii mele sincere. Mai multe detalii pe pagina de Facebook Youngart.


Nota mea:
Great book! You need to read it.



Citate:
" Zumzetul a dispărut. 
Știți Zumzetul de care vorbesc.
Dacă n-ați crescut pe vârful unui munte sau n-ați trăit toată viața într-o peșteră, Zumzetul a fost mereu în jurul vostru. Asta era viața. Era marea în care înotăm cu toții. Zgomotul constant al tuturor lucrurilor pe care le-am construit ca să ne facă viața mai puțin plictisitoare. Cântecul mecanic. Simfonia electrică. Zumzetul tuturor lucrurilor noastre și al nostru, al tuturor. 
S-a dus. " 

" Cea mai frumoasă parte a zilei. 
 Acele câteva secunde în care eşti treaz, dar ai mintea goală. Nu-ţi aminteşti unde te afli, ce eşti acum, ce ai fost înainte. Doar respiraţia şi bătaia inimii şi sângele-n mişcare. E ca şi cum ai fi din nou în pântecul mamei. Pacea vidului."

" Nu voiam decât să mă întorc la tata.
 Tata avea sa rezolve tot. 

 Pentru că asta fac tații. Rezolvă. "

" Poate sunt eu ultima, dar sunt cea care stă în picioare. Sunt cea care se întoarce să dea piept cu vânătorul fără chip din pădure, pe o autostradă pustie. Nu sunt cea care fuge, nu sunt cea care rămâne, sunt cea care înfruntă.
 Pentru că dacă sunt într-adevăr ultima, atunci eu sunt omenirea.
 Și dacă ăsta e ultimul război al omenirii, atunci eu sunt câmpul de bătălie. "


" Noi suntem cei morți. Nu mai exista nicio altă categorie acum. Cei morți-în-trecut și cei morți-în-viitor. Cadavre și viitoare cadavre. "

Despre Rick Yancey:
Rick is a native Floridian and a graduate of Roosevelt University in Chicago. He earned a B.A. in English which he put to use as a field officer for the Internal Revenue Service. Inspired and encouraged by his wife, he decided his degree might also be useful in writing books and in 2004 he began writing full-time.

Since then he has launched two critically acclaimed series: The Extraordinary Adventures of Alfred Kropp, for young readers, and The Highly Effective Detective, for adults. Both books are set in Knoxville, Tennessee, where Rick lived for ten years before returning to Florida.

duminică, 22 noiembrie 2015

Unboxing Editura Art #2



Vă invit să vedeți cărțile pe care le-am primit de la sponsorul blogului, Editura Art, într-un nou colet.
Le mulțumesc frumos pentru această oportunitate!
Voi le-ați citit? 

vineri, 20 noiembrie 2015

Unboxing Editura ART #1




Un video pe care uitasem să îl postez. 
Câteva cărți minunate primite de la noul meu sponsor Editura ART. Enjoy!

luni, 26 octombrie 2015

Concurs pentru tinerii scriitori - YoungArt te invită la Teatrart!



Iată o super provocare la care mi-ar fi plăcut să iau parte dacă m-aș fi încadrat în limita de vârstă. Dacă aveți între 14 și 18 ani și sunteți pasionat de scris vă invit să vă înscrieți la concurs.

Pentru mai multe detalii, găsiți AICI regulamentul jocului. :D

duminică, 4 octombrie 2015

Recenzie "Eleanor & Park" de Rainbow Rowell


Synopsis:
Eleanor a fost dată afară din casă şi, după un an, se întoarce să trăiască din nou împreună cu mama, fraţii şi tatăl ei vitreg. O şcoală nouă, unde nu cunoaşte pe nimeni şi toată lumea pare s-o urască. Nu-şi face nicio speranţă că şi-ar putea găsi prieteni şi, când se-aşază în autobuz lângă Park, un băiat tăcut, care nu vrea decât să fie lăsat în pace, să-şi asculte muzica şi să-şi citească benzile desenate, nu se-aşteaptă la mare lucru.
Însă unele poveşti de dragoste încep fără mari aşteptări şi se dovedesc a fi cu atât mai impresionante cu cât începuturile lor sunt mai modeste. Deşi sunt suficient de deştepţi să ştie că prima iubire nu durează, Eleanor şi Park au curaj cât să vrea s-o trăiască până la capăt, nu doar în ce are ea mai serios, ci şi în ce are mai amuzant, mai naiv şi mai stângaci.

Părerea mea:
Cartea aceasta m-a luat pe nepregătite, apoi m-a prins bine în mrejele sale şi nu mi-a mai dat drumul. Aveam anumite aşteptări pentru că am auzit numai lucruri minunate despre ea și am primit exact ce am cerut, chiar mai mult... De la Rainbow Rowell am mai citit Fangirl și eram obișnuită cu stilul ei de scris, dar aceasta diferă puțin prin sentimentele pe care le transmite. A trecut ceva timp de când am citit o asemenea carte deosebită. Aș fi putut să o termin într-o singură zi, atât de mult mi-a plăcut, dar am preferat să lungesc mai mult starea de bine pe care mi-a transmis-o. 

Povestea are un aer inofensiv, copilăresc care te atrage să petreci mult timp cu personajele sale. Eleanor este o fată cu o situaţie de familie dificilă, iar acest lucru este ușor de sesizat prin felul în care se îmbracă și prin atitudinea ei, ceea ce o transformă într-o țintă pentru colegi. Park este băiatul pe jumătate coreean care nu-mi dorește decât să fie invizibil și să-și vadă de pasiunile sale. Totul merge conform planului, până când cei doi se întâlnesc și se crează o legătură între ei pe baza lucrurilor pe care le au în comun. Primele lor interacțiuni sunt atât de drăguțe! 

Avem un paralelism între familia numeroasă a lui Eleanor care se confruntă cu diverse probleme din cauza tatălui său vitreg și familia lui Park ce trăiește într-o armonie greu de înțeles pentru Eleanor. Casa lui Park devine un loc magic unde poate evada din realitatea sa și ajunge să se refugieze acolo de fiecare dată când are ocazia. 

Cartea este împărțită pe capitole scurte, iar fiecare cuprinde acțiunea văzută prin ochii celor două personaje principale, notat la început Eleanor sau Park. Mi-a plăcut să văd toate evenimentele prin ochii lor și astfel mi-a fost ușor să înțeleg ce gândește fiecare. A fost minunat să descopăr primii fiori ai dragostei, ai primului sărut, ai primei atingeri. Autoarea a reușit să descrie toate acestea perfect, încât sentimentele lor parcă le puteai atinge, erau de sine stătătoare. 

Per total mi-a plăcut enorm de mult, am iubit fiecare aspect. Nimic nu este în plus și conține tot ce este nevoie pentru o poveste frumoasă. Sfârșitul mi-a dat o stare de melancolie și m-a lăsat cu ceva semne de întrebare, de aceea sper să existe și o continuare a cărții la un moment dat.


Recomand cu drag această carte și mă bucur că am avut ocazia să o citesc! Clar este una dintre cele mai bune de anul acesta. Dacă aveți ocazia să o citiți sau să o cumpărați nu ezitați, o puteți citi cu încredere. :D    

Vreau să mulţumesc frumos Editurii Art pentru carte, a fost o lectură minunată! Ţin să menţionez că acest lucru nu m-a influenţat în aprecierea valorii ei. Mai multe găsiți și pe pagina de Fb Youngart.
Nota mea:
Great book! You need to read it.

Citate:
"- Romeo şi Julieta sunt doi copii de bani gata care întotdeauna au primit tot ce au vrut. Iar acum li se pare că se vor unul pe altul.
  - Se iubesc... a spus domnul Stessman, ducându-şi mâna la inimă.
  - Nici măcar nu se cunosc, a zis ea (Eleanor).
  - A fost dragoste la prima vedere. 

  - A fost „Vai, tu, ce drăguț e” la prima vedere. Dacă Shakespeare ar fi vrut să credem că se iubeau, nu ar fi zis la început că Romeo era obsedat de Rosaline. Shakespeare ironizează iubirea."

"Au coborât împreună și au rămas împreună. Era ciudat. De obicei se despărțeau de îndată ce atingeau trotuarul - acum asta i se părea mai ciuda lui Park. Oricum mergeau în aceeași direcție amândoi de fiecare dată, vestiarul ei era pe același coridor: cum reușiseră să o ia fiecare în altă direcție?"

"- Arăt ca o vagaboandă?
  - Mai rău. Ca un clovn trist vagabond. 

  - Și-ți place cum arăt?
  - Iubesc felul în care arăți. 

Auzindu-l, Eleanor a zâmbit din toată inima. Întotdeauna când o vedea zâmbind, ceva se rupea în el. Întotdeauna. "

"- Când mă uit la tine, a zis ea, lipindu-se de el, nu știu dacă mi se pare că ești drăguț pentru că ești coreean, dar nu cred că în ciuda faptului că ești coreean. Știu doar că mi se pare că ești drăguț. Dar, știi, foarte drăguț, Park...
Îi plăcea când îi rostea numele. 

  - Poate că mă atrag coreenii și nu știu eu."

Despre Rainbow Rowell:
Rainbow Powell (n. 1973) este o prozatoare din Statele Unite, născută în Omaha, Nebraska, unde trăiește și în prezent, alături de soțul ei și de cei doi copii. Din 1995, când și-a luat licența în jurnalism, până în 2012, când s-a apucat serios de scris, a fost editorialistă pentru Omaha World-Herald. Primul ei roman, Attachments, apare în 2011. Adevăratul succes vine însă cu două romane pentru tineri apărute în 2013, Fangirl și Eleanor și Park, pe care New York Times le enumeră printre debuturile remarcabile ale anului. Ultimul a fost deja tradus în peste zece limbi.