Ce ati dori sa imi transmiteti?
miercuri, 29 iunie 2011
Prima mea poezie ever ;))
P oti spune usor: s-a terminat,
R amai, insa, acelasi copil, deziluzionat,
I eri erai fericit, acum plangi,
E terna durere, te loveste si te frangi.
T aci, preferi sa te afunzi in singuratate,
E ste mai bine cand vantul nu bate,
N imic nu mai pare la fel, si nu mai este
I ubirea te-a lasat gol, a ramas doar o poveste
A unor amintiri si greu vei mai trece peste.
duminică, 26 iunie 2011
Mult succes!!
sâmbătă, 25 iunie 2011
Frica de examene...!
Cu cat se apropie ziua de luni, cu atat ma panichez mai tare... Nu pot dormi, nu pot comunica cu cei din jurul meu. Vreau sa fiu lasata in pace. Sa nu simt ca timpul trece atat de repede. Voi cum va simtiti sau...cum v-ati simtit? Sau poate ca numai eu sunt astfel.... Chiar sunt curioasa cat de anormala sunt...
Si ai mei spun "Treci si mai invata!"...Nu-mi mai aduceti aminte!!! Imi ajunge...Gata!
Deci? Si voi aveti frica de examene? Sau sunt numai eu?
Si ai mei spun "Treci si mai invata!"...Nu-mi mai aduceti aminte!!! Imi ajunge...Gata!
Deci? Si voi aveti frica de examene? Sau sunt numai eu?
vineri, 24 iunie 2011
Partea a 11 - a
Era atat de schimbată! Totuşi nu-mi venea sa cred ca acum o secundă avea aripi. Prezentul era şocant, mă izbea foarte tare, nu ştiam ce sa mai înţeleg. Dintotdeauna crezusem în puterea lui Dumnezeu, în îngeri si tot ceea ce tine de lumea spirituală, însă noile cunoştinţe mă înspăimîntau.
- Eşti înger, Elena? am întrebat, cu toate ca ştiam deja răspunsul.
- Da. Îmi pare rău ca nu am putut sa-ti spun, nu erai pregătita. Sarcina mea a fost sa am grija de tine. Asta nu este prima data cînd încearcă sa pună mana pe tine.
- Adica? Apoi am privit-o, asteptand raspunsul.
- Cînd ne-am întîlnit prima data, Caroline...Bărbaţii aceia din parc veneau dupa tine. Erau demoni.
- Poftim?...Dar tu m-ai ajutat sa scap.
- Exact.
- De ce eu? Daca nu pot face fata la aceste incercari? Sunt doar un simplu om..nu ma pot lupta cu raul...
- Sigur ca poti. Ti-au fost date la nastere...aceste puteri.
- Si tu mi-ai fost prietena...doar pentru ca ai fost trimisa. Nu te-as fi intalnit altfel, nu?
- Probabil ca nu, dar ma bucur ca eu am fost cea care a avut grija de tine. Esti o prietena excelenta.
- Daca asta vine din partea unui inger ar trebui sa ma simt flatata...
Ma bucuram sa o am alaturi din nou. Elena fusese prietena mea pana in clasa a 4 - a, cand a disparut fara stire. Abia peste luni de zile am primit o scrisoare din partea ei, cerandu-si iertare, dar ca trebuise sa se mute din oras cat mai repede din cauza unei probleme de familie.
- Sunteti gata? ne-a strigat Brittany, urcandu-se in masina.
- Acum venim, i-a raspuns Elena.
- Vino cu mine.
Apoi imi intinse o piatra de culoare alba, stralucitoare.
- Ce este piatra asta?
- Este piatra lunii. Poart-o mereu cu tine. Te va apara de duhurile noptii. Mi-e teama ca o sa ai parte de un drum lung si periculos de acum incolo. Eu trebuie sa ma intorc in Rai, au nevoie de mine acolo. O sa ne revedem intr-o buna zi. Ai grija de tine. Ma bucur ca te-am revazut, Care.
- Si eu, Elena.
Apoi lacrimile au inceput a-mi curge siroi. Nu m-am putut abtine. Am imbratisat-o pentru cateva secunde si aratandu-mi ultimul ei zambet si-a luat zborul.
- In sfarsit. Urca-te tu in fata, langa mine. O sa stea Rachelle in spate.
- Nu mai ai aripi! Super.
- Bine ai venit in lumea noastra.
Dupa ce s-a urcat si Rachelle, Brittany a bagat in viteza si a apasat pe acceleratie. O noua aventura tocmai incepuse.
- Eşti înger, Elena? am întrebat, cu toate ca ştiam deja răspunsul.
- Da. Îmi pare rău ca nu am putut sa-ti spun, nu erai pregătita. Sarcina mea a fost sa am grija de tine. Asta nu este prima data cînd încearcă sa pună mana pe tine.
- Adica? Apoi am privit-o, asteptand raspunsul.
- Cînd ne-am întîlnit prima data, Caroline...Bărbaţii aceia din parc veneau dupa tine. Erau demoni.
- Poftim?...Dar tu m-ai ajutat sa scap.
- Exact.
- De ce eu? Daca nu pot face fata la aceste incercari? Sunt doar un simplu om..nu ma pot lupta cu raul...
- Sigur ca poti. Ti-au fost date la nastere...aceste puteri.
- Si tu mi-ai fost prietena...doar pentru ca ai fost trimisa. Nu te-as fi intalnit altfel, nu?
- Probabil ca nu, dar ma bucur ca eu am fost cea care a avut grija de tine. Esti o prietena excelenta.
- Daca asta vine din partea unui inger ar trebui sa ma simt flatata...
Ma bucuram sa o am alaturi din nou. Elena fusese prietena mea pana in clasa a 4 - a, cand a disparut fara stire. Abia peste luni de zile am primit o scrisoare din partea ei, cerandu-si iertare, dar ca trebuise sa se mute din oras cat mai repede din cauza unei probleme de familie.
- Sunteti gata? ne-a strigat Brittany, urcandu-se in masina.
- Acum venim, i-a raspuns Elena.
- Vino cu mine.
Apoi imi intinse o piatra de culoare alba, stralucitoare.
- Ce este piatra asta?
- Este piatra lunii. Poart-o mereu cu tine. Te va apara de duhurile noptii. Mi-e teama ca o sa ai parte de un drum lung si periculos de acum incolo. Eu trebuie sa ma intorc in Rai, au nevoie de mine acolo. O sa ne revedem intr-o buna zi. Ai grija de tine. Ma bucur ca te-am revazut, Care.
- Si eu, Elena.
Apoi lacrimile au inceput a-mi curge siroi. Nu m-am putut abtine. Am imbratisat-o pentru cateva secunde si aratandu-mi ultimul ei zambet si-a luat zborul.
- In sfarsit. Urca-te tu in fata, langa mine. O sa stea Rachelle in spate.
- Nu mai ai aripi! Super.
- Bine ai venit in lumea noastra.
Dupa ce s-a urcat si Rachelle, Brittany a bagat in viteza si a apasat pe acceleratie. O noua aventura tocmai incepuse.
Concurs de vara!
Vreti sa castigati o carte? Tot ce trebuie sa faceti este sa intrati pe Traieste obsesia! si sa completati chestionarul (bineinteles si pentru mai multe detalii).
Data limita: 1 august 2011.
Castigatorii vor fi alesi prin tragere la sorti!
Castigatorul cu numarul 1 va primi doua carti!
Castigatorii cu numerele 2,3 si 4 vor primi o carte!
Mult succes!!!!
Data limita: 1 august 2011.
Castigatorii vor fi alesi prin tragere la sorti!
Castigatorul cu numarul 1 va primi doua carti!
Castigatorii cu numerele 2,3 si 4 vor primi o carte!
Mult succes!!!!
miercuri, 22 iunie 2011
Partea a 10 - a
- Este fratele tau? am intrebat-o pe Rachelle, nevenindu-mi a crede.
- Da... Din pacate, a ales calea cea rea pentru a capata din ce in ce mai multa putere. Este atat de lacom...
- Ajunge cu vorbaria, Rachelle. Sunteti depasiti numeric. Renunta! Nu vreau sa te distrug, striga el furios.
- Acum zici ca iti pasa? Cam tarziu.
Lupta incepu fara alt avertisment. Eram atacati din toate partile. Un barbat inalt, blond si agil fusese lovit si ii sangera una dintre aripi foarte tare, insa nu se lasase batut inca. Brittany m-a apara cu trupul ei pentru a nu fi luata cu forta si avea numeroase zgarieturi. Pana la urma nu eram decat un om.
- Concentreaza-te, Caroline! Tu poti opri totul. Incearca, te rog, pana nu este prea tarziu.
- Bine, am rostit, nesigura. Nu mai facusem asta pana acum, asa ca as fi putut jura ca nu o sa fiu in stare.
Mi-am golit mintea de orice mi-ar fi putut sta in cale si m-ar fi indepartat de telul meu. Am simtit in intreg corpul dorinta de a prelua controlul si de a-i salva pe noii mei prieteni. Demonii ar fi castigat, dar numai fiindca trisau. Il zaream in departare pe Blake atacand alaturi de un alt demon o fata cu mult mai putina putere decat ei. Nu era corect!
- Haide, Care.
- Imediat.
Atunci am inteles ce trebuia sa fac si am reusit.
- Ce se intampla? Nu ma pot misca! l-am auzit ca prin vis pe unul dintre ingerii rai.
- Este Caroline, Derek, spuse Blake privindu-ma cu rautate. Retragerea!
Apoi, spre Rachelle:
- Nu s-a terminat, surioara. Pe data viitoare, adauga el, dupa ce se inalta la cer si disparu.
Intr-o secunda am fost inconjurata de aripile ingerilor, imbratinsandu-ma.
- Ne-ai salvat, mi-a soptit una dintre fete cu zambetul larg pe fata, dandu-mi seama ca o mai vazusem undeva.
- Ma temeam ca nu o sa fie pot, mi-am recunoscut indoiala.
- Avem incredere in tine, Caroline! Bine ai venit printre noi. Va incepe o noua viata pentru tine. Trebuie sa ni te-alaturi, mi-a spus Rachelle.
- Cum ramane cu familia mea? Nu-i pot lasa singuri.
- O sa fie in siguranta, cativa ingeri ii urmaresc chiar in acest moment.
- Stiti ceva despre prietena mea, Lisa? dorindu-mi sa o stiu si pe ea in regula.
- Avem nevoie de ea, asa ca o vei intalni cat de curand. Acum mergem sa-ti iei lucrurile.
Fata pe care mi-o amintisem vag se intoarse si se indrepta spre masina care o condusese pana mai devreme Blake.
- Elena? am strigat-o, amintindu-mi.
- Chiar ma gandeam cand o sa-ti dai seama.
Va urma...
- Da... Din pacate, a ales calea cea rea pentru a capata din ce in ce mai multa putere. Este atat de lacom...
- Ajunge cu vorbaria, Rachelle. Sunteti depasiti numeric. Renunta! Nu vreau sa te distrug, striga el furios.
- Acum zici ca iti pasa? Cam tarziu.
Lupta incepu fara alt avertisment. Eram atacati din toate partile. Un barbat inalt, blond si agil fusese lovit si ii sangera una dintre aripi foarte tare, insa nu se lasase batut inca. Brittany m-a apara cu trupul ei pentru a nu fi luata cu forta si avea numeroase zgarieturi. Pana la urma nu eram decat un om.
- Concentreaza-te, Caroline! Tu poti opri totul. Incearca, te rog, pana nu este prea tarziu.
- Bine, am rostit, nesigura. Nu mai facusem asta pana acum, asa ca as fi putut jura ca nu o sa fiu in stare.
Mi-am golit mintea de orice mi-ar fi putut sta in cale si m-ar fi indepartat de telul meu. Am simtit in intreg corpul dorinta de a prelua controlul si de a-i salva pe noii mei prieteni. Demonii ar fi castigat, dar numai fiindca trisau. Il zaream in departare pe Blake atacand alaturi de un alt demon o fata cu mult mai putina putere decat ei. Nu era corect!
- Haide, Care.
- Imediat.
Atunci am inteles ce trebuia sa fac si am reusit.
- Ce se intampla? Nu ma pot misca! l-am auzit ca prin vis pe unul dintre ingerii rai.
- Este Caroline, Derek, spuse Blake privindu-ma cu rautate. Retragerea!
Apoi, spre Rachelle:
- Nu s-a terminat, surioara. Pe data viitoare, adauga el, dupa ce se inalta la cer si disparu.
Intr-o secunda am fost inconjurata de aripile ingerilor, imbratinsandu-ma.
- Ne-ai salvat, mi-a soptit una dintre fete cu zambetul larg pe fata, dandu-mi seama ca o mai vazusem undeva.
- Ma temeam ca nu o sa fie pot, mi-am recunoscut indoiala.
- Avem incredere in tine, Caroline! Bine ai venit printre noi. Va incepe o noua viata pentru tine. Trebuie sa ni te-alaturi, mi-a spus Rachelle.
- Cum ramane cu familia mea? Nu-i pot lasa singuri.
- O sa fie in siguranta, cativa ingeri ii urmaresc chiar in acest moment.
- Stiti ceva despre prietena mea, Lisa? dorindu-mi sa o stiu si pe ea in regula.
- Avem nevoie de ea, asa ca o vei intalni cat de curand. Acum mergem sa-ti iei lucrurile.
Fata pe care mi-o amintisem vag se intoarse si se indrepta spre masina care o condusese pana mai devreme Blake.
- Elena? am strigat-o, amintindu-mi.
- Chiar ma gandeam cand o sa-ti dai seama.
Va urma...
marți, 21 iunie 2011
Leapsa :X
Top 10 lucruri care imi plac:
1. Sa dorm pana tarziu, indiferent daca sunt obosita sau nu.... sau sa lenevesc.
2. Sa citesc fantasy, de unde mi se trage si pasiunea de a scrie astfel.
3. Sa ma plimb (nu singura, bineinteles :D) si sa descopar cat mai multe locuri frumoase.
4. Sa dansez (mi se intampla de fiecare data cand aud muzica pe undeva). Mereu mi-am dorit sa fac un curs de dans sportiv.
5. Sa ascult muzica (mereu, daca s-ar putea si in somn cu atat mai bine): dance, instrumentala, house, hip-hop...aproape orice, in afara de manele.
6. Sa visez cu ochii deschisi (mai mereu) :p
7. Sa-mi petrec timpul liber cu prietenul meu :X si cu prietenele mele.
8. Filmele cu dansatori, de actiune si fantasy, desigur.
9. Sa scriu de fiecare data cand am prilejul tot felul de povesti din imaginatia mea (cat de poate de originala)
10.Sa desenez portrete si peisaje. Astfel am castigat si cel mai mare fan: surioara mea :P
Ii dedic aceasta leapsa Denisei, cu foarte mare drag.
1. Sa dorm pana tarziu, indiferent daca sunt obosita sau nu.... sau sa lenevesc.
2. Sa citesc fantasy, de unde mi se trage si pasiunea de a scrie astfel.
3. Sa ma plimb (nu singura, bineinteles :D) si sa descopar cat mai multe locuri frumoase.
4. Sa dansez (mi se intampla de fiecare data cand aud muzica pe undeva). Mereu mi-am dorit sa fac un curs de dans sportiv.
5. Sa ascult muzica (mereu, daca s-ar putea si in somn cu atat mai bine): dance, instrumentala, house, hip-hop...aproape orice, in afara de manele.
6. Sa visez cu ochii deschisi (mai mereu) :p
7. Sa-mi petrec timpul liber cu prietenul meu :X si cu prietenele mele.
8. Filmele cu dansatori, de actiune si fantasy, desigur.
9. Sa scriu de fiecare data cand am prilejul tot felul de povesti din imaginatia mea (cat de poate de originala)
10.Sa desenez portrete si peisaje. Astfel am castigat si cel mai mare fan: surioara mea :P
Ii dedic aceasta leapsa Denisei, cu foarte mare drag.
Partea a 9 - a
Desi din departare pareau niste pasari, nu erau. Erau oameni...oameni cu aripi...ingeri. Nu mai vazusem pana acum ceva atat de frumos ca zborul lor. Un singur cuvant ar fi cuprins totul: divin. Incetul cu incetul, rand pe rand, coborau si se alaturau taberei. Cei negri lui Blake, iar cei albi lui Rachelle. Erau atat de multi! Intr-un tarziu am zarit-o si pe Brittany, dar parea o instrusa pentru ca se afla de cealalta parte, de partea noastra. Chipul ei trada incertitudinea, fusese o alegere foarte grea pentru ea, dar s-a decis intr-un final.
- Ne-ai tradat! striga, infuriat Blake. Ti s-a dat a doua sansa si totusi
nu te-ai putut abtine.
- M-am intors pentru tine, dar se pare ca nu mai reprezint nimic in ochii tai, ii raspunse tanara fata blonda, cu ochii in lacrimi. Nu meriti acest sacrificiu, Blake!
- Inca nu ti-ai dat seama ca m-am folosit de tine? Ne erai folositoare pentru simturile tale, doar atat. Esti jalnica.
- Inceteaza, Blake. Nu o mai rani, am tipat, plina de revolta. Cine te crezi sa ii vorbesti astfel?
- Usor, draga mea. I-am spus adevarul..iar daca acesta doare...putin imi pasa! Acum vino!
- S-a terminat, interveni Rachelle. Caroline vine cu noi. La fel si Brittany.
Cand am privit-o din nou pe Brittany aripile sale se schimbasera in alb, un alb impecabil, ireal. Asadar, asta era motivul pe care o indragisem...era un inger bun, mereu a fost, insa dragostea pentru Blake ii intunecase gandurile si actiunile.
- Nu atat de repede. Doar nu credeti ca o sa va las sa plecati? Lordul are nevoie de fata, iar asta ma obliga sa fac orice pentru a o obtine. Vom lupta pentru ea daca este nevoie.
- Pentru scopurile lui marsave... a grait Rachelle cu subinteles. Cat o sa-i mai asculti mizeriile?
- Mai bine zis, scopuri minunate. Ii sunt credincios...Asta tu nu intelegi.
- Nu m-as fi asteptat la asta de la tine. Te-ai schimbat foarte mult.
- Si ingerii se mai schimba, surioara...
Va urma...
- Ne-ai tradat! striga, infuriat Blake. Ti s-a dat a doua sansa si totusi
nu te-ai putut abtine.
- M-am intors pentru tine, dar se pare ca nu mai reprezint nimic in ochii tai, ii raspunse tanara fata blonda, cu ochii in lacrimi. Nu meriti acest sacrificiu, Blake!
- Inca nu ti-ai dat seama ca m-am folosit de tine? Ne erai folositoare pentru simturile tale, doar atat. Esti jalnica.
- Inceteaza, Blake. Nu o mai rani, am tipat, plina de revolta. Cine te crezi sa ii vorbesti astfel?
- Usor, draga mea. I-am spus adevarul..iar daca acesta doare...putin imi pasa! Acum vino!
- S-a terminat, interveni Rachelle. Caroline vine cu noi. La fel si Brittany.
Cand am privit-o din nou pe Brittany aripile sale se schimbasera in alb, un alb impecabil, ireal. Asadar, asta era motivul pe care o indragisem...era un inger bun, mereu a fost, insa dragostea pentru Blake ii intunecase gandurile si actiunile.
- Nu atat de repede. Doar nu credeti ca o sa va las sa plecati? Lordul are nevoie de fata, iar asta ma obliga sa fac orice pentru a o obtine. Vom lupta pentru ea daca este nevoie.
- Pentru scopurile lui marsave... a grait Rachelle cu subinteles. Cat o sa-i mai asculti mizeriile?
- Mai bine zis, scopuri minunate. Ii sunt credincios...Asta tu nu intelegi.
- Nu m-as fi asteptat la asta de la tine. Te-ai schimbat foarte mult.
- Si ingerii se mai schimba, surioara...
Va urma...
luni, 20 iunie 2011
Partea a 8 - a
Mi se paruse doar o joaca inca de la inceput, dar ma loveam acum de realitatea cat se poate de cruda. Cine ar putea sa ma mai ajute? Blake va face tot ce-i sta in putinta pentru a nu se intampla. Era o situatie de viata si de moarte. Singurul lucru care ar schimba ceva era sa imi dau seama cum functionau puterile despre care imi vorbise Brittany...dar singura. Inca doua zile si era ziua mea...Oare nimeni nu prevazuse acesti demoni care pornisera in cautarea mea? O multime de intrebari si niciun raspuns.
Blake a oprit masina langa o cladire pustie cu o singura intrare care se vedea deschisa.
- Trebuie sa merg pana la baie...Te rog.
- Te astept inauntru. Gasesti tu un tufis, a rostit, facandu-mi cu ochiul. Daca ai nevoie de ajutor ma strigi...
Nici nu disparu bine din ochii mei, ca am fost impinsa in spatele unui copac de catre o forta foarte puternica.
- Ce...?
- Shh. Nu fa zgomot, te rog. Nu vreau sa te auda, mi-a vorbit o fata foarte mica de inaltime, dar extraordinar de frumoasa.
- Cine esti? am intrebat.
- Imi cer scuze ca am intarziat. Teoretic nu am facut-o, doar ca mi-au luat-o inainte cei doi demoni.
- Si tu esti?
- Numele meu este Rachelle, sunt ingerul tau pazitor. Asculta-ma, nu avem timp sa-ti povestesc tot.
- Puterile mele..., am incercat sa o fac sa inteleaga.
- Stiu, pentru asta sunt aici. Pentru a-ti folosi aceste puteri trebuie sa te concentrezi foarte tare si sa iti doresti sa invingi raul. Si ce este mai important: Tine minte, nu esti singura. Ti se va parea floare la ureche dupa ce vei reusi prima data. Este parte din tine.
Apoi o voce se auzi.
- Ma gandeam ca nu o sa stai deoparte. Te-am avertizat o data, Rachelle. Acum o sa trec la fapte. O sa regreti ca ai venit.
- Incearca numai...Cerul s-a umplut dintr-o data de pasari negre si apoi albe.
- Vad ca nu ai venit singura.
- Nici tu.
Va urma...
Partea a 7 - a
Am ajuns intr-o jumatate de ora unde trebuia sa il intalnim pe Blake. Atunci am inteles atitudinea lui Brittany, cand a adus vorba despre el. Era un barbat superb: inalt si elegant, iar dedesuptul hainelor care il prindeau foarte bine, se afla un corp atletic si viguros. Nu mai intalnisem pana acum o astfel de perfectiune. Ochelarii pe care ii purta ii ascundeau ochii de un albastru de sidef. Abia dupa cateva minute mi-am dat seama ca nu imi luasesem privirea de la el si, incepuse sa imi zambeasca, dandu-si seama de efectul pe care il avea asupra mea.
- Bine ai venit, Caroline, mi-a soptit apropiindu-se din ce in ce mai tare. Imi pare bine sa te cunosc. Numele meu este Blake. Buna si tie, Brit.- Buna, am rostit eu si Brittany in acelasi timp, evident jignita ca fusese lasata la urma.
- Haide, Caroline. In urmatoarele 3 ore trebuie sa fim la adapost. Va incepe.
Spunand acestea, m-a apucat de gat si m-a condus pana la masina adapostita de lumina soarelui dupa un copac urias, astfel ca nu o vazusem pana atunci. Brittany a ramas in spatele nostru, insa barbatul nu i-a mai adresat niciun alt cuvant. Se vedea ca era inca o palma peste fata pentru ea si imi parea sincer rau ca trebuia sa suporte indiferenta lui.
- Pa, Brittany. Sper sa ne mai vedem, i-am spus intorcandu-ma cu fata spre ea.
Evident nu se asteptase la asta, deoarece mi-a zambit, rusinata.
- Pa, Care. Ai grija de tine.
Abia mult mai tarziu, am reusit sa ii mai adresez cateva cuvinte noului meu gardian. Imi puteam da seama ca era mult mai rau decat ar fi putut fi Brittany si asta nu ma ajuta deloc sa evadez. Trebuia sa ii castig increderea intr-un timp foarte scurt si nu stiam daca imi va reusi. Curioasa, m-am trezit intreband:
- Ce s-a intamplat intre voi? De ce te porti asa cu Brittany?
- Vrei sa vezi daca ma voi purta la fel si cu tine? intreba, incercand sa ma impresioneze.
- Nu, pentru ca nu se va intampla nimic intre noi. Vreau sa termin si sa ma intorc acasa.
- Vad ca Brit nu ti-a spus intreaga poveste. Nu te vei mai intoarce pe lumea aceasta decat dupa ce razboiul se va termina. Avem foarte mult timp de petrecut impreuna - pana atunci, acasa nu va mai exista, mi-a spus zambindu-mi.
- Nu se poate...
Partea a 6 - a
- Ce povesti mai sunt si astea? The Ray? Raza?
- Exact.
- Si cum as putea sa indepartez raul? Nu am reusit cu tine.
- Trebuie sa fii instruita. Orice dar trebuie cizelat, nu? Daca iti amintesti...simturile iti erau in alerta cand m-ai intalnit - atat prima data, cat si a doua oara.
- Si ce vreti de la mine?
- Sa stai deoparte. Va urma o perioada foarte grea pentru omenire. Se va da o batalie intre bine si rau, iar noi dorim sa nu faci poarte din ea. Ne vom asigura ca asa va fi. Daca refuzi, prietena ta va fi prima care va avea de suferit. Apoi...restul familiei tale, incapand cu draguta ta surioara, Sidney.
- Cum...?
- Aminteste-ti ca nu ai de-a face cu niste amarati de pamanteni. Abilitatile noastre sunt avansate, nici nu realizezi cate suntem in stare sa facem.
- Si sunt singura in toate astea? Eu cand urma sa aflu? am intrebat, incercand sa o descos.
- Cat de curand, odata cu urmatoarea aniversare...care va fi..
- Peste 3 zile. Apoi am rostit in gand: "Oh, Doamne! Ajuta-ma sa ies din toata incurcatura asta. Trebuie sa fie o cale sa scap. Te rog!"
- Foarte bine. Acum haide, nu avem timp de pierdut. Ia-ti bagajele. O sa ai nevoie de ele.
Dupa ce mi-am coborat gentile de sus si Brittany i-a sters Lisei ultima zi din amintiri, am plecat. Inainte de asta, am asezat-o in patul ei si am invelit-o, sarutand-o pe frunte. Trebuia sa fii avut mai multa grija de ea.
Discutiile au continuat, insa eu ma tot gandeam la Lisa. Imi parea foarte rau ca nu o ajutasem, dar poate ca acum blestemul va disparea daca Brittany era departe de ea. Tot ce puteam era sa sper ca se va intampla.
- Cat mai avem de mers? Nu esti in stare sa faci sa apara o masina?
- Puterile mele sunt reduse. Acum imi platesc niste greseli facute si trebuie sa ma descurc cum pot. Vom ajunge imediat la locul unde ne vom desparti si te va prelua cineva cu un grad superior mie.
- Cine este?
- Fostul meu iubit, a adaugat ea cu un oftat. Numele lui este Blake.
Nu putea fi de bine.
- Exact.
- Si cum as putea sa indepartez raul? Nu am reusit cu tine.
- Trebuie sa fii instruita. Orice dar trebuie cizelat, nu? Daca iti amintesti...simturile iti erau in alerta cand m-ai intalnit - atat prima data, cat si a doua oara.
- Si ce vreti de la mine?
- Sa stai deoparte. Va urma o perioada foarte grea pentru omenire. Se va da o batalie intre bine si rau, iar noi dorim sa nu faci poarte din ea. Ne vom asigura ca asa va fi. Daca refuzi, prietena ta va fi prima care va avea de suferit. Apoi...restul familiei tale, incapand cu draguta ta surioara, Sidney.
- Cum...?
- Aminteste-ti ca nu ai de-a face cu niste amarati de pamanteni. Abilitatile noastre sunt avansate, nici nu realizezi cate suntem in stare sa facem.
- Si sunt singura in toate astea? Eu cand urma sa aflu? am intrebat, incercand sa o descos.
- Cat de curand, odata cu urmatoarea aniversare...care va fi..
- Peste 3 zile. Apoi am rostit in gand: "Oh, Doamne! Ajuta-ma sa ies din toata incurcatura asta. Trebuie sa fie o cale sa scap. Te rog!"
- Foarte bine. Acum haide, nu avem timp de pierdut. Ia-ti bagajele. O sa ai nevoie de ele.
Dupa ce mi-am coborat gentile de sus si Brittany i-a sters Lisei ultima zi din amintiri, am plecat. Inainte de asta, am asezat-o in patul ei si am invelit-o, sarutand-o pe frunte. Trebuia sa fii avut mai multa grija de ea.
Discutiile au continuat, insa eu ma tot gandeam la Lisa. Imi parea foarte rau ca nu o ajutasem, dar poate ca acum blestemul va disparea daca Brittany era departe de ea. Tot ce puteam era sa sper ca se va intampla.
- Cat mai avem de mers? Nu esti in stare sa faci sa apara o masina?
- Puterile mele sunt reduse. Acum imi platesc niste greseli facute si trebuie sa ma descurc cum pot. Vom ajunge imediat la locul unde ne vom desparti si te va prelua cineva cu un grad superior mie.
- Cine este?
- Fostul meu iubit, a adaugat ea cu un oftat. Numele lui este Blake.
Nu putea fi de bine.
duminică, 19 iunie 2011
6 piese de baza in garderoba unei adolescente
- Palton cu 2 randuri de nasturi
Alege ceva nici foarte lejer, dar nici foarte stramt. Nici prea lunga, dar nici prea scurta. Ceva care sa nu fie nici prea elegant, dar nici prea sport. Exista o mare varitate de modele, asa ca nu iti ramane decat sa alegi ceea ce ti se potriveste cel mai bine.
- O geanta de mana mare, spatioasa si bine croita
- Tricou cu maneca scurta, din bumbac
- Jeansi drepti
- Balerini din piele
sâmbătă, 18 iunie 2011
Cum sa-ti decorezi dormitorul intr-un mod unic?
Daca esti satul/a de aspectul camerei tale deoarece arata la fel ca a oricarei alte persoane, urmeaza "instructiunile" de mai jos:
Pasi:
Pasi:
- Curata-ti camera. Arunca lucrurile de care nu ai nevoie si care nu iti plac sau pune-le deoparte.
- De unde as putea incepe? Tu decizi. Isi doresti ca dormitorul tau sa aiba o tema? Sau nu este neaparat? Iar daca da, ce fel de tema? Sa fie doar pe baza de culori sau, de exemplu, cai, masini sau desene, etc. ?
- Nu cumpara nimic deocamdata. Se poate sa ai deja tone de lucruri pe care sa le folosesti.
- Daca nu esti hotarat, poti sa folosesti mini teme. De exemplu, poti sa-i dedici unei parti (cea care contine biroul) o imagine cu marea, iar celeilalte o imagine cu Orientul.
- Daca ai poze, dar nu si rama pentru ele, poti face un colaj pe un carton si sa-l agati acolo unde vrei. De asemenea, poti lipi diverse abtibilduri pe perete sau pe birou (masa de lucru), insa ai grija sa nu exagerezi.
- Poti sa agati diverse obiecte de tavan, cu ajutorul unui adult, bineinteles. Eu imi doresc de foarte mult timp sa-mi construiesc o perdea din margele transparente albe si unele negre, mate. Sper sa reusesc in curand.
- Personalizeaza-ti patul. Asta depinde de parintii tai, daca vor fi de acord ca tu sa colorezi si/sau sa scrii pe lenjeria de pat. Tine de tine sa ii convingi. Si daca ai primit biletul de voie, atunci poti scrie versurile preferate, numele celor mai buni prieteni, mesaje frumoase, incurajari, poti desena happy faces, desenele favorite (suna copilaresc, dar nu-ti dai seama cat de mult te pot bine-dispune), etc.
- Fa rost/ cumpara vopsea (cat de colorata vrei tu sa fie) si picteaza. Nu trebuie sa fii extraordinar, tot ce conteaza este ca tu esti creatorul. Foloseste-ti toate simturile, nu are de ce sa iasa rau. Fii mandru! La sfarsit, daca vrei, semneaza-te intr-un colt.
- Poti cumpara/ taia bucati de oglinda de diverse forme (rotunde, patrate, triunghiulare..ai inteles ideea) si lipeste-le in diferite unghiuri si locuri ale camerei. Incaperea va parea mai mare, mai vesela sau ca un labirint. Va fi mai distractiva.
- Coloreaza-ti agatatoarele de la dulap in diverse culori florale. Este din nou alegerea ta cum o faci.
- Agata-ti diverse afise pe usa de intrare in camera precum: ATENTIE, ACCES INTERZIS, HAOS..etc .
- Lipeste afise cu fraze comice sau citate preferate. Daca te afli inaintea unui examen poti sa pui niste biletele cu materia pe care trebuie sa o inveti. Fara sa vrei o sa-ti mai arunci cate un ochi pe acolo.
- Poti sa-ti cosi lenjeria de pat (in special pernele) cu tot felul de mesaje. Mi-a venit ideea de la mama, deoarece am vazut de curand prosopul pe care l-am pastrat de la gradinita si pe care este inscriptionat numele meu. Va dura destul de mult, dar merita.
- Nu trebuie sa urmezi toti pasii, doar pe aceia care se potrivesc caracterului tau si pentru a nu aglomera prea mult camera. Tine minte: ce e prea mult strica!
- Foloseste-ti imaginatia si realizeaza tot ce-ti trece prin minte. Indrazneste!
- Nu trebuie sa cheltuiesti o gramada de bani pe lucruri. Le poti gasi la magazine si la un pret redus sau la un second hand.
- Daca iti este frica sa incerci sa-ti vopsesti singur peretii nu este nicio problema. Camera ta va arata la fel de bine si fara.
- Asigura-te ca nu ai lipit prea multe postere. Va parea dezordonata.
- Intotdeauna intreaba-ti parintii inainte de a face ceva extrem, precum ar fi sa-ti colorezi peretii.
- Ai grija daca vrei sa dai gauri. Roaga pe cineva sa te ajute pentru a nu strica ceva sau a nu te lovi.
- Tot ce ai nevoie pentru tema aleasa (depinde de fiecare).
- O camera.
- Un buget cat de mic (dupa posibilitati).
- Imaginatia ta.
vineri, 17 iunie 2011
Cum sa-ti combini bijuteriile
Accesoriile pot face un outfit sa arate grozav! Aici sunt cateva tips-uri care sa te ajute sa-ti asortezi bijuteriile:
Pasi:
1. Poti sa le asortezi dupa culoarea parului:
Pasi:
1. Poti sa le asortezi dupa culoarea parului:
- parul blond arata foarte bine cu auriu;
- parul brunet se potriveste bine atat cu auriu, cat si cu argintiu;
- parul saten arata bine cu argintiu.
- cerceii de culoare rosie cu un top rosu;
- un colier cu o piatra de safir cu o rochie albastra;
- bijuteriile deschisa la culoare cu imbracamintea neagra;
- bijuteriile colorate cu un outfit de o culoare pala /deschisa.
- dubleaza un colier lung de doua ori in jurul gatului sau innoada-l de la jumatate;
- poarta un lantisor lung pentru a parea subtire si inalta;
- poarta cercei mari si un colier delicat pentru a parea mica de statura.
4. Pentru a asorta mai multe accesorii :
- poarta o singura bijuterie pentru un outfit elegant;
- poarta un set format din doua bucati pentru un eveniment formal (ex: cercei si medalion etc.)
- poarta cate iti doresti pentru o petrecere (insa fara a exagera).
5. Pentru a potrivi accesoriile:
- poarta cercei care sa se asorteze cu un lantisor;
- poarta doua coliere la fel;
- poarta o bijuterie veche cu o alta bijuterie veche;
- poarta bijuteriile lucioase cu altele la fel;
- poarta trei bratari pe aceeasi incheietura;
- poarta o bratara pe aceeasi mana pe care ai ceasul.
Tips-uri:
- accesoriile nu trebuiesc sa se asorteze inelului de casatorie;
- cerceii prea grei iti maresc gaura din lobul urechii, mai ales odata cu varsta
Partea a 5 - a
- LISA! Cum ai reusit sa te eliberezi? Esti bine?
- Niste vechi trucuri. Pana la urma se afla la mine acasa, nu? Vino mai aproape sa te ajut.
Am carat-o pe Brittany pana intr-o incapere goala a subsolului, apoi am legat-o complet. Nu stiam la ce sa ne asteptam de la un demon, asa ca ne-am luat toate masurile de siguranta care ne-au trecut prin cap. O alta sansa nu vom mai primi.
Ziua era pe trecute, iar mie imi era groaznic de somn...abia ma mai puteam tine pe picioare. Insa, daca m-as fi asezat pe un scaun langa prietena mea cea mai buna, as fi fost in aceeasi stare - in lumea viselor. Exact asta si asteptam. Mi-am dat seama ca nu aveam nicio sansa de izbanda, iar Lisa nu trebuia implicata.
Am coborat scarile care duceau la subsol si am gasit-o pe Brittany scuturandu-si hainele de praf. Scapase, precum ma asteptam.
- Buna, din nou! Scuze pentru lovitura.
- Neatentie...a grait printre dinti. N-o sa se mai intample. Unde este Lisa?
- Asculta. O sa fac precum doresti, insa ramane sa rezolvam problema noi doua. Atat. Ai inteles?
- Dar...
- Fa ceva. Sterge-i ultimele amintiri...Sa nu-si aduca aminte ca am venit. Parca ziceai ca orice este posibil, am adaugat, sicanand-o.
- Asa si este. Stapanului nu o sa-i placa, insa fie. O sa-i spun ca a fost conditia ta.
- Merge? Pai, atunci as mai avea niste conditii...Plecam imediat de aici, dar inainte trebuie sa stiu care este contributia mea in toata aceasta nebunie. De acord?
- Sigur.
- Si fara minciuni. Stapanul tau are obiceiul sa te fure pe fata...asa ca nu incerca sa ma pacalesti sau ...
- Am inteles. Cu toate acestea, tot nu ai putea face nimic impotriva noastra, a inceput ea razand. Crezi ca ai vreo scapare? Iti spun eu - cu siguranta nu. Iti indeplinesc dorinta pentru ca sunt buna... Cu toate ca nu sunt deloc buna. Stii la ce ma refer. Sunt un demon. Cine crezi ca a pus-o pe vrajitoare sa o blesteme pe Lisa? Eu. Eram sigura ca ea te va chema pe tine. Doar tu esti...
- Ce sunt eu? Raspunde! Ce sunt eu?
- Tu ai puterea sa alungi raul. Pentru asta te-ai nascut. Asta este motivul pentru care Lordul are nevoie de tine. Esti The Ray.
- Poftim?
- Niste vechi trucuri. Pana la urma se afla la mine acasa, nu? Vino mai aproape sa te ajut.
Am carat-o pe Brittany pana intr-o incapere goala a subsolului, apoi am legat-o complet. Nu stiam la ce sa ne asteptam de la un demon, asa ca ne-am luat toate masurile de siguranta care ne-au trecut prin cap. O alta sansa nu vom mai primi.
Ziua era pe trecute, iar mie imi era groaznic de somn...abia ma mai puteam tine pe picioare. Insa, daca m-as fi asezat pe un scaun langa prietena mea cea mai buna, as fi fost in aceeasi stare - in lumea viselor. Exact asta si asteptam. Mi-am dat seama ca nu aveam nicio sansa de izbanda, iar Lisa nu trebuia implicata.
Am coborat scarile care duceau la subsol si am gasit-o pe Brittany scuturandu-si hainele de praf. Scapase, precum ma asteptam.
- Buna, din nou! Scuze pentru lovitura.
- Neatentie...a grait printre dinti. N-o sa se mai intample. Unde este Lisa?
- Asculta. O sa fac precum doresti, insa ramane sa rezolvam problema noi doua. Atat. Ai inteles?
- Dar...
- Fa ceva. Sterge-i ultimele amintiri...Sa nu-si aduca aminte ca am venit. Parca ziceai ca orice este posibil, am adaugat, sicanand-o.
- Asa si este. Stapanului nu o sa-i placa, insa fie. O sa-i spun ca a fost conditia ta.
- Merge? Pai, atunci as mai avea niste conditii...Plecam imediat de aici, dar inainte trebuie sa stiu care este contributia mea in toata aceasta nebunie. De acord?
- Sigur.
- Si fara minciuni. Stapanul tau are obiceiul sa te fure pe fata...asa ca nu incerca sa ma pacalesti sau ...
- Am inteles. Cu toate acestea, tot nu ai putea face nimic impotriva noastra, a inceput ea razand. Crezi ca ai vreo scapare? Iti spun eu - cu siguranta nu. Iti indeplinesc dorinta pentru ca sunt buna... Cu toate ca nu sunt deloc buna. Stii la ce ma refer. Sunt un demon. Cine crezi ca a pus-o pe vrajitoare sa o blesteme pe Lisa? Eu. Eram sigura ca ea te va chema pe tine. Doar tu esti...
- Ce sunt eu? Raspunde! Ce sunt eu?
- Tu ai puterea sa alungi raul. Pentru asta te-ai nascut. Asta este motivul pentru care Lordul are nevoie de tine. Esti The Ray.
- Poftim?
vineri, 10 iunie 2011
Partea a 4 - a
- Imi pare rau, dar nu avem timp de musafiri. Poate cu alta ocazie, alta data. Ne pare bine de cunostinta. Pa-pa.
- Ma tem ca da. Haide, sa intram in casa. Cred ca suntem in siguranta acolo.
- Nu atat de repede, rosti tanara fata, blocandu-ne trecerea. Am incercat sa fiu politicoasa, dar m-ati luat peste picior. O sa trec la planul B.
- Adica? am rostit amandoua in acelasi timp.
Asta este tot ce imi amintesc pentru ca urmatoarea secunda cand am deschis ochii eram intinsa in holul principal al casei pe covorul persan de culoare aramie, legata la maini si la picioare. Din fericire, gura imi fusese lasata libera.
- Lisa! Ma auzi? Lisa?
- Ajunge. Prietena ta draga este in lumea visurilor. Cat despre tine...Ma asteptam sa te trezesti abia peste doua ore.
- Ghinion. Cine esti si ce doresti de la noi?
- Ti-am zis deja. Sunt Brittany.
- Asta stiu. De ce ma urmaresti?
- Am fost selectata sa duc la indeplinire o sarcina foarte importanta a Lordului si te implica direct pe tine. Nu eu te-am ales.
- Cine este acest lord?
- Diavolul, stapanul meu.
- Imi pare rau...Nu vreau sa am de-a face cu Aghiuta. Cauta pe altcineva, Brittany. Lasa-ne pe noi in pace.
- Ai grija cum vorbesti! m-a privit furioasa. Cu Lisa nu am treaba. Este libera sa plece, dar a refuzat cand i-am prezentat optiunile. Iti este o prietena adevarata pana la urma.
- O sa vorbesc eu cu ea. O sa renunte. Te rog...
- Nu prea cred, se auzi vocea Lisei din spate, inainte sa il loveasca pe frumosul demon blond cu o bata in cap.
Roata se intoarce...chiar si pentru demoni.
Va urma...
Sperand sa putem pleca de acolo imediat, m-am intors si am marit pasul, tragand-o pe Lisa dupa mine, care inca nu isi revenise.
- Doar nu crezi ca a vorbit serios, m-a intrebat atunci cand nu am mai zarit-o pe Brittany, deoarece era ascunsa de tufisuri. - Ma tem ca da. Haide, sa intram in casa. Cred ca suntem in siguranta acolo.
- Nu atat de repede, rosti tanara fata, blocandu-ne trecerea. Am incercat sa fiu politicoasa, dar m-ati luat peste picior. O sa trec la planul B.
- Adica? am rostit amandoua in acelasi timp.
Asta este tot ce imi amintesc pentru ca urmatoarea secunda cand am deschis ochii eram intinsa in holul principal al casei pe covorul persan de culoare aramie, legata la maini si la picioare. Din fericire, gura imi fusese lasata libera.
- Lisa! Ma auzi? Lisa?
- Ajunge. Prietena ta draga este in lumea visurilor. Cat despre tine...Ma asteptam sa te trezesti abia peste doua ore.
- Ghinion. Cine esti si ce doresti de la noi?
- Ti-am zis deja. Sunt Brittany.
- Asta stiu. De ce ma urmaresti?
- Am fost selectata sa duc la indeplinire o sarcina foarte importanta a Lordului si te implica direct pe tine. Nu eu te-am ales.
- Cine este acest lord?
- Diavolul, stapanul meu.
- Imi pare rau...Nu vreau sa am de-a face cu Aghiuta. Cauta pe altcineva, Brittany. Lasa-ne pe noi in pace.
- Ai grija cum vorbesti! m-a privit furioasa. Cu Lisa nu am treaba. Este libera sa plece, dar a refuzat cand i-am prezentat optiunile. Iti este o prietena adevarata pana la urma.
- O sa vorbesc eu cu ea. O sa renunte. Te rog...
- Nu prea cred, se auzi vocea Lisei din spate, inainte sa il loveasca pe frumosul demon blond cu o bata in cap.
Roata se intoarce...chiar si pentru demoni.
Va urma...
joi, 9 iunie 2011
Partea a 3 - a
M-a privit uimita, insa fara a cere mai multe detalii. Trebuia sa ne apucam de lucru, imediat. Nu mai era foarte mult timp, iar ceva ma atragea spre partea de vest a casei, spre tufisuri.
- Unde mergem? mi-a spus Lisa, apucandu-ma de mana. Ar fi trebuit sa te incalti. Dupa ploaia de aseara sigur mai este ud.
- Nu conteaza, ne grabim.
- Unde? Mai incet...Ce se intampla, Caroline? Ma sperii.
- Nu pot sa-mi explic...Este ceva acolo. Ne asteapta.
- Cine? Nu este nimeni acolo. Doar niste balarii.
- Ai incredere in mine, i-am soptit, incercand sa o fac sa inteleaga.
O forta mai puternica decat mine nu imi dadea pace. Si din pacate nu renunta atat de usor.
Avusesem dreptate. Era intr-adevar cineva acolo.
- In sfarsit. Buna, Caroline. Lisa...
- Si tu esti...?
- Nu-ti amintesti de mine? M-ai lasat sa merg pe jos pana acum. Ti-era poate frica, poate, sa nu te musc. Ham - ham.
- Poftim? Am intalnit doar un...
- Un caine, da. Imi cer scuze, am uitat sa ma prezint. Foarte nepoliticos din partea mea. Numele meu este Brittany. Va caut de mult, am obosit. Vorbim la o ceasca de cafea. Sunteti de acord?
- Nu atat de repede, m-am rastit eu. Cum adica tu erai....tu erai cainele? Imposibil.
- Mai aveti de invatat. Nimic nu este imposibil. Nu si acolo de unde vin eu.
- Si asta inseamna...ce?
- Iadul.
Am inceput sa rad, insa mi-am dat seama ca nu era o gluma si zambetul mi-a inghetat pe fata.
- Deci...cum ramane pana la urma? Faceti cinste?Va urma...
miercuri, 8 iunie 2011
Partea a 2 - a
Ramasese aceeasi fata senina si bine-dispusa, mereu in ajutorul celorlalti. Acum era imbracata intr-o rochie lunga, foarte larga, lasand sa i se vada papucii colorati de casa, in forma de iepuras. Parea o zana desprinsa din povestile pentru copii. Un zambet mi-a aparut pe buze - ii dusesem dorul atat de mult.
Lisa |
- Am oprit pe drum...Sa vezi ce m-am speriat.
- Iti este foame? Imi povestesti mai multe in bucatarie, la masa.
- Am mancat doar niste biscuiti. Mi-ar prinde bine niste mancare gatita.
- Foarte bine. Nici eu nu am apucat sa bag nimic in gura de la pranz, asa ca o sa mancam impreuna.
Am palavragit in jur de o ora, apoi m-a condus pana in camera in care aveam sa dorm...oboseala mi se intiparise pe fata, cu siguranta, deoarece nu a asteptat sa ii spun eu nimic - stia deja.
- Ti-am facut si patul. Ma gandeam ca nu o sa mai fi in stare de nimic dupa drum.
- Iti multumesc, esti la fel de extraordinara cum te stiam. Ma bucur ca nu te-ai schimbat... Te-ai mai inaltat putin sau poate mi se pare.
- Esti prima care si-a dat seama, mi-a raspuns, zambind. Ca in liceu. Asteapta...O sa-ti zic si eu ceva. Nu stiu de ce, dar singurul lucru care imi vine imi minte este ca o sa aibe loc o schimbare in viata ta cat de curand. Hmm, in fine. Si ai devenit mai sufletista. Inca nu-mi vine sa cred povestea cu animalul ud. Nu pari tu.
- Ai mare dreptate, Lis. Cred ca ma maturizez in sfarsit. Ma bucur ca am venit. De maine incepem sa punem in aplicare planul. Sotul tau, Matt cand vine acasa?
- Peste doua saptamani.
- Perfect.
- Camera mea este vis-a-vis. Daca iti trebuie ceva ma strigi. Noapte buna, draga mea.
- Noapte buna, Lisa.
Am dormit neintoarsa pana dimineata. Cand am deschis ochii, m-am indreptat tiptil pana la usa Lisei pentru a nu o trezi, insa patul era facut deja. Nu eram prea matinala.
- Buna dimineata! Ce doresti sa mananci?
- Mai tarziu. Vino cu mine, trebuie sa-ti arat ceva.
Va urma...
- Peste doua saptamani.
- Perfect.
- Camera mea este vis-a-vis. Daca iti trebuie ceva ma strigi. Noapte buna, draga mea.
- Noapte buna, Lisa.
Am dormit neintoarsa pana dimineata. Cand am deschis ochii, m-am indreptat tiptil pana la usa Lisei pentru a nu o trezi, insa patul era facut deja. Nu eram prea matinala.
- Buna dimineata! Ce doresti sa mananci?
- Mai tarziu. Vino cu mine, trebuie sa-ti arat ceva.
Va urma...