Dragă Moșule,
A trecut mult timp de când ți-am scris. Să nu crezi că te-am uitat, ba dimpotrivă m-am gândit mereu la tine, la cum o mai duci și dacă sunteți sănătoși tu și soția dumitale. Eu sunt mare acum, cu toate că nu m-am schimbat mult. Încă iubesc lectura și cadoul ideal este tot cartea (câte îți încap în desagă, după merit) și multă, multă sănătate. Cred că am fost cuminte din moment ce nu m-ai uitat niciodată. Îți vine să crezi că nu le-am terminat încă pe cele de anul trecut? Pentru Crăciunul acesta poți adăuga "Crăciunul în cele mai frumoase povestiri" la cele pe care le-ai pregătit? Abia aștept să citesc poveștile lui Mark Twain și ale lui Charles Dickens, autorii copilăriei mele.
Vroiam să îți mulțumesc pentru vizitele anuale, am fost mereu nerăbdătoare să descopăr minunățiile lăsate de tine sub brad. Ai găsit biscuiții și paharul cu lapte de pe masa din bucătărie? Dacă nu, înseamnă că trebuie să îmi cer iertare din nou în numele surorii mele, chiar dacă nu mai este mică și pofticioasă cum o știai. E o adevărată domnișoară acum. Dar nu acesta este motivul pentru care îți scriu. Am o nelămurire... Prietenul meu este cadoul de la tine sau de la Iepuraș? Nu te teme, nu te întreb ca să te cert sau să îl restitui, ci ca să te felicit pentru opera ta. Este adorabil ca un maimuțoi de pluș pufos, drăguț și mă face să râd atunci când sunt tristă. E cel mai bun medicament! Nu știu cum este setat, dar mă cunoaște perfect și dintr-o privire mă citește ca pe o carte. Nu am văzut băiat mai atent până să îl întâlnesc. În plus, are grijă de mine și nu uită niciodată să îmi spună că mă iubește sau să îmi dovedească că mă apreciază. Cred că nu trebuie să îți mai spun cât îl iubesc și cât îmi doresc să ne înțelegem. Însă te rog să păstrezi acest lucru secret, ca să nu își ia lumea în cap. Iar acum problema mea... Mai poți găsi manualul de instrucțiuni pe care ar fi trebui să-l primesc acum 4 ani? Mi-ar fi de mare ajutor! Aș vrea să mai reduc din cantitatea de orgoliu pe care îl are în sânge, care depășește uneori limitele admise, încât mi-e teamă să nu se îmbolnăvească de indiferență. Dacă mi l-ai dăruit cu atâta dragoste trebuie să am grijă de el, nu-i așa? Eu, cu toate că învăț să devin medic, nu pot face nimic pentru că nu s-a descoperit încă tratament pentru această maladie.
Te las acum să îți termini treaba, sunt sigură că mai ai cadouri de pregătit. Nu mai este nevoie să îți scriu ce să îmi aduci, fiindcă știi prea bine. Totuși, la capitolul sănătate te rog să fii la fel de darnic ca până acum, pentru că sănătoși le voi realiza pe toate. Să ai grijă de dumneata și să ne auzim cu bine.
Cu dragoste,
Diana G.
Articol înscris în competiția "SuperBlog".
0 fantasies:
Trimiteți un comentariu