Ce ati dori sa imi transmiteti?

joi, 5 decembrie 2013

Review & Giveaway "Order Restored" by Ioana Visan - The Impaler Legacy #3


Title: Order Restored (The Impaler Legacy #3)

Author: Ioana Visan

Format: ebook

Release date: December, 2013

Age group: Adult

Genre: Fantasy, Paranormal

Read HERE The Impaler's Revenge (#1)
           HERE Sweet Surrender (#1.5)
           HERE A Victory that Counts (#2)
           HERE Casualties of War (#2.5)

Synopsis (Goodreads):
Despite their five centuries at war, the pandurs and the vampires work well together when they ally against a common enemy. Led by Little Council member Liana Cantacuzino and a thousand-year-old vampire Maximilien Hess, they descend on South Island, New Zealand, to search for the new breeds’ base.

With Dr. Jesse Carver kidnapped by the new breeds and Liana’s feelings for him muted thanks to Hess’ compulsion, Liana is forced to act like Jesse means nothing to her while she is dying inside. Asked by the new breeds’ leaders to betray her cause and losing the support of her people one by one, she needs to destroy the new breed-making facility before her entire world falls apart and everyone has to run for their lives.

The third novella in The Impaler Legacy series, a vampire saga like no other.


My Review:
After the loss of Dr. Carver, Liana's and Max's forces are more eager to find the new breeds' camp, near Mount Cook, where Max thinks they were hiding. In a slipping accident Liana falls into a cave inside the mountain and after she realizes that help will come later, she starts exploring the surroundings. To her surprise, she finds the vampires' hiding place and their human source of blood. The image is terrible and she realizes that the situation is worse that she believed. 

She doesn't stop from her path and soon she encounters Jesse in a very bad condition, almost drained of blood. He seems glad to see her, but he is not blind to her change of heart that comes from Max's compulsion. Even if she still worries about his safety and she remembers every moment they have spent together, she cannot express those feelings. At her will, Spânu appears to feed on Jesse again and takes Liana to his masters. 

Sonya Ramirez and Rudrich are already waiting for her, but Liana is not intimidated by their threats and after the "dispute" they reach an agreement: to save everyone she has to bring Max to them. Liana asks Spânu to take her out of the cave and in order to save Jesse she requests him a last favor. When she gets back to her group she has to keep some things to herself to fulfill her part of the bargain. But is she capable of betrayal to win the war, considering her lack of feelings? Will she succeed on saving Jesse and Spânu?
           
The novella starts after the events from "Casualties of War" with a different Liana Cantacuzino than we got used to. She has suffered a necessary change induced by the powerful vampire Max and I didn't know what to expect from her most of the time. It was very difficult, but convenient to guess her next move and I was afraid she might forget her true self in the process. 

In this last part of the series everything happens at full speed and the characters' choices take me by surprise. More and more problems magically appear and they have to be careful not to make mistakes to cost their life. Like in every battle, there are collateral damages and it made me very angry and sad, since I really liked them. Also, the idea of getting Max killed was unbearable and I hoped now to see it happen.      

Fighting for the better good alongside the vampire has made Liana to respect and understand them more, but there are times when her education comes back and reminds her of her duty and values. When she struggles and she is convinced she must kill all the vampires without exception, Max shows her that there are other ways to see the world (see Quote), that not everything is what it seems. In the end, working as a team is all it takes to save the day.

As a conclusion, I really enjoyed Ioana Visan's fantasy series, an original story about vampires, with attractive characters and thrilling action. I was hooked from the first pages, due to the author's writing style and the way she created this unique universe that appears so real for the readers.       

I recommend the Impaler Legacy series to all of you who want to enjoy an amazing and different story about vampires. Don't miss it!        


Quote:
   "I chose the most human friendly vampires with combat skills I could find, knowing it was the only way I could get out two forces to cooperate," he said. "But no matter how well they behave, you still barely tolerate them. And the irony is they actually like you."
   "You mean fear me."  
   He put on a thin smile.
   "That too, but they also look up to you. They admire the ferocity with which you defend your people. They never had that. Being a vampire is a solitary business."
   "Are you trying to make me feel sorry for them?"
   "I'm trying to make you understand we're not always the bad guys," he said calmly, though his eyes peered into mine with burning intensity.

Note: I received a copy in exchange for an honest review.


5 out of 5 butterflies

About Ioana Visan:
Award-winning writer Ioana Visan has always dreamed about reaching the stars, but since she can't, she writes about it.

Her stories have been published in on-line magazines like Argos, Nautilus, Gazeta SF, SRSFF, Revista de Suspans, Suspans, SFera Online, EgoPhobia, Every Day Fiction, and they have also been featured in several Romanian anthologies, “Dansând pe Marte şi alte povestiri fantastice” (2009), ”Steampunk: A doua revoluţie” (2011), ”Venus – Povestiri erotice science fiction” (2011), "Cele 1001 de scorneli ale Moşului SF” (2012), "Zombii: Cartea morţilor vii" (2013), "Călătorii în timp. Antologie de povestiri SF" (2013).

So far, the highlights of her writing career have been having her Romanian short story collection “Efectul de nautil” published by Millennium Books in March, 2013, and being awarded the Encouragement Award by The European Science Fiction Society at Eurocon 2013.

She made her debut in English with a short story published by Every Day Fiction, and also has one included in Evolved Publishing's "Evolution: Vol. 2" short story collection. After fighting the apocalypse aftermath in "Human Instincts", she played with shapeshifters in “Blue Moon Café Series: Where Shifters Meet for Drinks”, and then she dealt with vampires in “The Impaler’s Revenge”, before tackling longer works like a fantasy trilogy and a science fiction series.
 


Keep up with Ioana's writing news on her website, her blog, Facebook and Twitter.

Purchase Links:

  a Rafflecopter giveaway

Review "Casualties of War" by Ioana Visan - The Impaler Legacy Series #2.5

 Synopsis (Goodreads):
After the siege at the end of A Victory that Counts, while Liana is debriefed by Captain Nour, Spânu proceeds with his mission. Max’s help can either save or break Liana.

My Review:
This story continues the second novella of The Impaler Legacy Series. 
Captain Nour doesn't hesitate to tell Liana after the big fight that he doesn't agree with the tough decisions she had to make to keep her troop safe, but our heroine is determined not to be intimidated by his lecture. She knows she must do everything she can to fulfill their mission before other lives are destroyed. 

Max is again her adviser and together they try to find a new plan of action, to be one step ahead of their enemies. During the discussion, Spânu betrays them and kidnaps Jesse by helicopter. All Liana's hopes to succeed collapse and she is capable to sacrifice them all and the whole operation to save her boyfriend. Sensing the danger, Max has a solution and uses it to calm her down, even if it is a risk and also a method Little Council wouldn't agree nor understand.

You MUST read this story before you start the third part of the series, Order Restored, because it contains precious, vital information to understand the plot. I loved this one very much, despite the bad news I encountered about my favorite characters. This is the moment when the stakes are highest and every decision can make them win or lose the battle. 
I was shocked and sad to find out that Spânu turned against them and Jesse's life was now at risk. It seems that Liana cannot rest for one second, because at her every turn comes another test to measure her strength. Can she overcome this one and save her love and the others?           

5 out of 5 butterflies

Read the story for free HERE.

                                                             About the author



Award-winning writer Ioana Visan has always dreamed about reaching the stars, but since she can't, she writes about it.

Her stories have been published in on-line magazines like Argos, Nautilus, Gazeta SF, SRSFF, Revista de Suspans, Suspans, SFera Online, EgoPhobia, Every Day Fiction, and they have also been featured in several Romanian anthologies, “Dansând pe Marte şi alte povestiri fantastice” (2009), ”Steampunk: A doua revoluţie” (2011), ”Venus – Povestiri erotice science fiction” (2011), "Cele 1001 de scorneli ale Moşului SF” (2012), "Zombii: Cartea morţilor vii" (2013), "Călătorii în timp. Antologie de povestiri SF" (2013), "Ferestrele timpului. Antologie de ficţiuni speculative" (2013).

So far, the highlights of her writing career have been having her Romanian short story collection “Efectul de nautil” published by Millennium Books in March, 2013, and being awarded the Encouragement Award by The European Science Fiction Society at Eurocon 2013.

She made her debut in English with a short story published by Every Day Fiction, and also has one included in Evolved Publishing's "Evolution: Vol. 2" short story collection. After fighting the apocalypse aftermath in "Human Instincts", she played with shapeshifters in “Blue Moon Café Series: Where Shifters Meet for Drinks”, and then she dealt with vampires in “The Impaler’s Revenge”, before tackling longer works like a fantasy trilogy and a science fiction series.

Keep up with Ioana's writing news on her website, her blog, Facebook and Twitter.

marți, 3 decembrie 2013

Review "Sweet Surrender" by Ioana Visan - The Impaler Legacy Series #1.5

Synopsis (Goodreads):
At the end of The Impaler's Revenge, Liana confessed she was dating a doctor. This short story unveils how that came to be. 

My Review: 
This story continues the first novella of The Impaler Legacy Series. 
After President Stănescu's resignation, the Little Council got involved in Romania's political affairs to prevent things getting out of control. They have become more vigilant to keep the vampires outside our borders and everyone safe at all costs. Also, Maximilien's news is making them nervous and distrustful towards what's going to happen in New Zealand. 

My sweet Liana is better now and her wounds are almost healed, but Dr. Jesse Carver still pays attention to her condition and convinces her to let him check her vitals at home. This is the point when their relationship begins and the readers learn more about the man behind the title of "doctor".  

I really liked the story, because it captures the first moments between Liana and Jesse and his love confession. At first, I was skeptical about this character and I did not appreciate him as much as I do now, but he turned out to be a great and mature guy who would not hesitate to risk his life to take care of the persons he loves, even skipping the fact that he hates vampires. The bond that encloses both makes them more human, more sensitive, in a world where the thirst for blood and power is ready to conquer all. Also, together are stronger, but are they strong enough?       


My Rate:


You can find the story for free HERE.


About this author



Award-winning writer Ioana Visan has always dreamed about reaching the stars, but since she can't, she writes about it.

Her stories have been published in on-line magazines like Argos, Nautilus, Gazeta SF, SRSFF, Revista de Suspans, Suspans, SFera Online, EgoPhobia, Every Day Fiction, and they have also been featured in several Romanian anthologies, “Dansând pe Marte şi alte povestiri fantastice” (2009), ”Steampunk: A doua revoluţie” (2011), ”Venus – Povestiri erotice science fiction” (2011), "Cele 1001 de scorneli ale Moşului SF” (2012), "Zombii: Cartea morţilor vii" (2013), "Călătorii în timp. Antologie de povestiri SF" (2013), "Ferestrele timpului. Antologie de ficţiuni speculative" (2013).

So far, the highlights of her writing career have been having her Romanian short story collection “Efectul de nautil” published by Millennium Books in March, 2013, and being awarded the Encouragement Award by The European Science Fiction Society at Eurocon 2013.

She made her debut in English with a short story published by Every Day Fiction, and also has one included in Evolved Publishing's "Evolution: Vol. 2" short story collection. After fighting the apocalypse aftermath in "Human Instincts", she played with shapeshifters in “Blue Moon Café Series: Where Shifters Meet for Drinks”, and then she dealt with vampires in “The Impaler’s Revenge”, before tackling longer works like a fantasy trilogy and a science fiction series.

Keep up with Ioana's writing news on her website, her blog, Facebook and Twitter.

duminică, 1 decembrie 2013

Proba 28 - O amintire alături de Doina

Povestea mea începe ca oricare alta. La finalul unei săptămâni din luna mai, am organizat cu câțiva prietenii apropiați o excursie cu cortul, la marginea unei păduri, într-o poieniță verde, luminoasă și plină de flori. Eram cu toții fericiți să scăpăm de poluarea și zgomotele din oraș și să petrecem două zile sub cerul infinit.

Am petrecut minunat, jucându-ne pentru câteva ore ca niște copii și râzând, lipsiți de griji. Spre seară, după ce am terminat de mâncat carnea și micii rumeniți la grătar, ne-am pregătit de culcare. Eu dormeam cu Lavinia, Iulia și Oana, prietenele mele cele mai bune, într-un cort uriaș aflat cel mai aproape de pădure, de aceea ceilalți făceau multe glume pe seama noastră, spunând că vom fi mâncate de vreun urs până dimineață. Fetele erau deja înspăimântate, dar eu râdeam de naivitatea lor. Până la urmă ce ar fi putut să se întâmple într-o zi perfectă?

Am adunat apoi resturile rămase și le-am băgat în mașină pentru nu a atrage animalele sălbatice și le-am urmat pe fete. Fiecare era în sacul propriu de dormit și păreau neliniștite, tresărind la cel mai mic zgomot. După ce am făcut muncă de convingere cu ele că vom supraviețui acestei nopți, s-au calmat, au început să râdă și să se simtă bine. La puțin după ora 2 am adormit, m-am cufundat și eu într-un somn liniștit, fără vise.

Nu știu cât a trecut, dar am fost trezită de un sunet melodic, ca de pian. Când am deschis ochii, cortul era luminat, învăluit de o lumină mov, misterioasă. Curioasă, m-am încălțat și am ieșit afară. Trezită de-a binelea acum de aerul răcoros, mi-am amintit de ursul de care erau fetele speriate și pentru o secundă mi-a trecut prin minte să mă întorc înăuntru. Nu am ascultat însă de glasul rațiunii și am continuat să merg. Lumina pe care o văzusem mai devreme devenea din ce în ce mai mică printre arbori, așa că m-am grăbit să o ajung din urmă. Mi se părea că băieții noștri erau puși pe șotii. Nici nu am realizat când am ajuns în inima pădurii, dar acum aveam un singur scop - să găsesc sursa luminiței. Luna, regina nopții, era ascunsă după nori și veghea asupra mea, nu mă simțeam singură și nici nu îmi era frică.

Dintr-o dată am simțit că alergarea mea a luat sfârșit și am ajuns la destinație. Într-o rază purpurie dansa o copiliță blondă, deosebit de frumoasă și fermecătoare, îmbrăcată cu o rochie mov. Rochia era cea care crea acel fascicul luminos! 
 - Te-am așteptat, draga mea Diana. 
 - Mă cunoști?
 - Desigur, nu fi așa uimită. Eu cunosc pe toată lumea. Vino mai aproape. 

Când mi-a adresat aceste cuvinte, picioarele au început să se miște fără ajutorul meu. Eram vrăjită de această minunată ființă care stătea zâmbind în fața mea.

 - Cum ai ajuns aici? am întrebat-o, bucuroasă să-mi recapăt glasul. 
 - Trebuia să te găsesc și să îți ofer un dar pentru că ai fost aleasă să testezi noul nostru produs. Sunt foarte încântată să te cunosc, în sfârșit. Scuză-mă, nu m-am prezentat. Numele meu este Doina.
 - Bună, Doina. 

Totuși dilema mea nu era rezolvată. Cine era această zână?

 - Sunt puțin dezamăgită, nu mă așteptam să nu mă recunoști ...
 - Îmi pare rău, dar nu îmi amintesc să te fi întâlnit până acum. 
 - Nu fi prostuță, aceasta este prima dată când ne vedem. Am avut o colaborare cu KREM cu puțin timp în urmă și speram să ... Dar să trecem peste asta. Vino cu mine.

Am mers împreună prin pădure pentru câteva minute și în clipa în care a ajuns la un firișor de apă s-a oprit și s-a aplecat asupra lui. La atingerea sa, pârâul a devenit alb ca laptele și parfumat ca adierea florilor. A adunat apoi într-o cutiuță specială din lăptișorul acela și s-a întors spre mine. 
 - Acesta este cadoul pentru tine, draga mea. Lasă-mă să îți arăt cum să îl folosești. Dă-mi mâna ta. 

Cu mâna ei albă și firavă mi-a mângâiat pielea cu acea cremă și am rămas fără cuvinte. Știam cine era: Doina, vedeta din poșetă.  

 - Este foarte ușoară, sunt sigură că o să îți placă. Pielea ta o să fie răzfățată și îngrijită, iar tu extrem de mulțumită. Pentru rezultate pe măsură trebuie să o folosești de două ori pe zi, dimineața și seara, înainte de culcare, pentru un somn bun și o dimineață minunată. Formula mi-a apărut într-un vis și am fost fermecată pe dată. Am numit-o Doina, cremă nutrivită vitaminizantă, deoarece conține vitamina E, cu efect antioxidant. În plus, este perfectă pentru toate tipurile de ten și întreg corpul tău se poate bucura de atingerea ei. Ia-o, este a ta pentru acest sfârșit de săptămână. Nu te poți lipsi de ea nici măcar în camping. Acasă te așteaptă o cutie întreagă.
  
I-am mulțumit pentru dar și pentru sfaturi, sărutându-i obrajii îmbujorați. Am observat atunci că avea același miros parfumat. Într-o singură clipire fata a dispărut, lăsând în urma ei mireasma fermecată. Foarte fericită, m-am întors în cort, dar toți ceilalți dormeau încă, așa că m-am băgat și eu în sacul de dormit. Tocmai îmi făcusem o nouă prietenă. Doina, o vedetă în a mea poșetă.          




Articol înscris în competiția "SuperBlog".

vineri, 29 noiembrie 2013

Proba 27 - Puterea parteneriatului în blogosferă - Together we can

Together we can.
Shoot the moon, stop the rain, even ride a hurricane, 
If we wanna.
Together we can.
Walk into space, save the human race, do you think we oughta, oughta?
 
După cum spunea și Aristotel, omul este o ființă socială („zoon politikon”), acesta manifestându-și în fiecare moment al vieții sale dorința de a trăi alături de semenii săi din nevoia de comunicare, sprijin și solidaritate. El a observat deosebit de repede că atunci când își unește forțele cu cei din jurul său, când au un singur glas și luptă pentru o cauză comună imposibilul devine posibil, asemeni unui mușuroi de furnici care lucrează împreună și devin capabile să ridice obiecte de 5 până la 20 de ori greutatea lor. Cum se spune în popor: „Unde-s doi puterea crește”.   

Tocmai din această nevoie de comuniune m-am alăturat și eu blogosferei, când am devenit conștientă de puterea cuvântului și a legăturilor care se formează între bloggeri prin postările lor, prin informațiile pe care le transmit și care se răspândesc printr-un simplu click cu o viteză uimitoare. Urmăresc mereu pe Zelist cum numărul acestei comunități de oameni minunați crește și sufletul meu se bucură - pentru că împreună suntem puternici și putem schimba întreaga lume, putem înmuia suflete, putem lega prietenii de la un capăt al lumii la celălalt. Ne dezvoltăm împreună, ne maturizăm, iubim și dăruim file de jurnal din experiența noastră, pentru o societate mai bună în care să interacționăm cât mai eficient.  

Am învățat despre posibilitatea de a avea un partener de la alți bloggeri cu aceeași sete de dezvoltare și după puțin timp cei de la librăria online Libris mi-au dăruit ajutor și am devenit  prieteni - am alcătuit o simbioză. A fost cea mai bună decizie pe care am luat-o, fiindcă am simțit pentru prima dată, alături de ei, că nu sunt singură și că lucrurile devin mai simple într-o colaborare în care avem cu toții de câștigat. Astfel se deschid uși spre noi oportunități, oamenii devin dornici să „asculte” și ideile noastre aduse laolaltă iau amploare și pot face diferența. 
Pe parcursul ultimilor 3 ani am câștigat mulți prieteni, am împărtășit povești, credințe, am cules speranță și cu toate că nu ne-am întâlnit niciodată față în față, îi consider apropiați inimii mele. Nimic nu este mai important decât această legătură pe care o avem cu cei din jurul nostru, pentru că atunci devenim invincibili, o echipă echilibrată care poate rezolva orice problemă s-ar ivi înaintea noastră. Cei mai buni!       

Vreau să mulțumesc cu această ocazie echipei SuperBlog și partenerilor săi care au lucrat împreună la realizarea acestei competiții, ne-au dăruit o experiență minunată și ne-au învățat ce înseamnă un parteneriat adevărat!

  Articol înscris în competiția "SuperBlog".


miercuri, 27 noiembrie 2013

Proba 26 - Un dar pentru mama...

 
 "Viitorul aparține celor care cred în propriile visuri".

Dragă mamă, la tine mă gândesc când rostesc aceste cuvinte, ființa cea mai dragă din viața mea. Datorită ție am devenit persoana care sunt astăzi și nu mi-e teamă să mă aventurez în această lume, fiindcă știu că tu ești mereu alături de mine și nu o să mă lași singură. Vreau să îți mulțumesc pentru încurajările tale, pentru sprijinul și încrederea pe care o ai mereu în mine, în special atunci când mă îndoiesc de propria capacitate de a învinge obstacolele ce îmi apar în cale. Îmi amintesc cum îmi spui de fiecare dată, cu emoție în glas, că ți-ai dori să mă privesc prin ochii tăi pentru a fi mai sigură pe forțele mele, dar mi-este de ajuns că te am pe tine să îmi amintești că toate visele devin realitate dacă îmi doresc cu adevărat. 

Nu o să uit niciodată vorbele tale pline de duh din momentele de cumpănă, de aceea îți dăruiesc din suflet acest strălucitor porumbel mesager de la LuxuryGifts.ro, ca să îți amintești de mine de fiecare dată când o să-l privești, de fiica ta cea mare care te iubește și te prețuiește. De asemenea, te rog frumos să mă ierți dacă te-am supărat când am avut discuții în contradictoriu și dacă ți-am greșit vreodată cu ceva. Numai gândul că ești tristă din cauza mea mă rănește profund și nu îmi dă pace.    
 

Vreau să fii mândră de mine prin tot ceea ce înfăptuiesc, să îmi zâmbești cum numai tu o poți face și care îmi oferă cea mai mare bucurie. Acesta este cel mai frumos moment al nostru împreună, când toate problemele din lume dispar și sufletul meu se poate destinde. Îți sunt recunoscătoare pentru sfaturile, grija și dragostea cu care mă înconjori, pentru că m-ai învățat de mică să lupt pentru ceea ce-mi doresc și să nu mă dau bătută la prima rafală de vânt care mă clatină din drumul meu anevoios. Te iubesc mult!


https://www.facebook.com/photo.php?fbid=623538041037856&set=a.623536801037980.1073741828.125276034197395&type=3&src=https%3A%2F%2Ffbcdn-sphotos-b-a.akamaihd.net%2Fhphotos-ak-prn1%2F67083_623538041037856_1834819455_n.jpg&size=300%2C300

 Articol înscris în competiția "SuperBlog".

luni, 25 noiembrie 2013

Proba 25 - Dear Santa...


 Dragă Moșule,

A trecut mult timp de când ți-am scris. Să nu crezi că te-am uitat, ba dimpotrivă m-am gândit mereu la tine, la cum o mai duci și dacă sunteți sănătoși tu și soția dumitale. Eu sunt mare acum, cu toate că nu m-am schimbat mult. Încă iubesc lectura și cadoul ideal este tot cartea (câte îți încap în desagă, după merit) și multă, multă sănătate. Cred că am fost cuminte din moment ce nu m-ai uitat niciodată. Îți vine să crezi că nu le-am terminat încă pe cele de anul trecut? Pentru Crăciunul acesta poți adăuga "Crăciunul în cele mai frumoase povestiri" la cele pe care le-ai pregătit? Abia aștept să citesc poveștile lui Mark Twain și ale lui Charles Dickens, autorii copilăriei mele.


Vroiam să îți mulțumesc pentru vizitele anuale, am fost mereu nerăbdătoare să descopăr minunățiile lăsate de tine sub brad. Ai găsit biscuiții și paharul cu lapte de pe masa din bucătărie? Dacă nu, înseamnă că  trebuie să îmi cer iertare din nou în numele surorii mele, chiar dacă nu mai este mică și pofticioasă cum o știai. E o adevărată domnișoară acum.

Dar nu acesta este motivul pentru care îți scriu. Am o nelămurire... Prietenul meu este cadoul de la tine sau de la Iepuraș? Nu te teme, nu te întreb ca să te cert sau să îl restitui, ci ca să te felicit pentru opera ta. Este adorabil ca un maimuțoi de pluș pufos, drăguț și mă face să râd atunci când sunt tristă. E cel mai bun medicament! Nu știu cum este setat, dar mă cunoaște perfect și dintr-o privire mă citește ca pe o carte. Nu am văzut băiat mai atent până să îl întâlnesc. În plus, are grijă de mine și nu uită niciodată să îmi spună că mă iubește sau să îmi dovedească că mă apreciază. Cred că nu trebuie să îți mai spun cât îl iubesc și cât îmi doresc să ne înțelegem. Însă te rog să păstrezi acest lucru secret, ca să nu își ia lumea în cap. Iar acum problema mea... Mai poți găsi manualul de instrucțiuni pe care ar fi trebui să-l primesc acum 4 ani? Mi-ar fi de mare ajutor! Aș vrea să mai reduc din cantitatea de orgoliu pe care îl are în sânge, care depășește uneori limitele admise, încât mi-e teamă să nu se îmbolnăvească de indiferență. Dacă mi l-ai dăruit cu atâta dragoste trebuie să am grijă de el, nu-i așa? Eu, cu toate că învăț să devin medic, nu pot face nimic pentru că nu s-a descoperit încă tratament pentru această maladie.         

Te las acum să îți termini treaba, sunt sigură că mai ai cadouri de pregătit. Nu mai este nevoie să îți scriu ce să îmi aduci, fiindcă știi prea bine. Totuși, la capitolul sănătate te rog să fii la fel de darnic ca până acum, pentru că sănătoși le voi realiza pe toate. Să ai grijă de dumneata și să ne auzim cu bine. 

                                                                                 Cu dragoste, 
                                                                                                    Diana G.
 Articol înscris în competiția "SuperBlog". 

duminică, 24 noiembrie 2013

Proba 24 - Lăsați copiii să vină la Dream Car Art Contest...

 Dragi copii nu stați pe gânduri
 Pentru voi am o-ncercare
Și după ce munca-i gata
 Mare este și răsplata.

Dacă sunteți curioși
Eu pot să vă spun mai multe,
Nu trebuie să fiți fricoși
Chemați și părinții s-asculte.
 
Toyota la desen vă îndeamnă
La un concurs pentru copii
Să arătați cu mic, cu mare
  Mașina visurilor cum pentru voi arată.

 Dream Car Art Contest se numește
 Iar pe voi toți vă poftește
 Să scoateți culorile, 
Să răzbateți zările.

O idee dacă aveți
Nu o lăsați să treacă,
Luați o foaie repejor
Și creionați-o pe dată.

Sper ca juriul să-l uimiți,
 Pe listă câștigător să vă găsiți
Iar un premiu când primiți 
 Fericiți, zâmbind să fiți.

Până acolo e cale lungă
Dar cu ambiție oricine poate să ajungă
De aceea baftă vă doresc
Până când visele vi se-mplinesc.

 Articol înscris în competiția "SuperBlog". 

miercuri, 20 noiembrie 2013

Proba 23 - Zână pentru o zi

Am parcat în fața casei părinților mei puțin după ora 12, într-o zi răcoroasă de februarie. Era ziua surorii mele mai mici Lorena și drept cadou m-am oferit să o duc la cumpărături, știind că își dorește mult să petrecem timpul împreună. Când am zărit-o la geam mi-a făcut semn cu mâna și am înțeles că o să fie gata imediat. În 5 minute era în mașină lângă mine, purtând un paltonaș roșu elegant ce i se potrivea ca turnat. Nu-mi venea să cred cât de mult crescuse, iar acum împlinea frumoasa vârstă de 18 ani. 

 - Bună, i-am spus, sărutând-o pe ambii obraji și luând-o în brațe. La mulți ani, piticot!!!
Porecla mea pentru ea era aceeași din copilărie, chiar dacă acum era la fel de înaltă ca și mine.
 - Mulțumesc, D. Nici nu îți dai seama ce entuziasmată sunt că mergem la shopping!
 - Și eu. 

Magazinele la care ne-am decis să mergem se aflau în centrul orașului și atât eu, cât și Lorena zâmbeam cu gura până la urechi când am ajuns. Am intrat prima oară în paradisul H&M și inima ni s-a oprit când am văzut atâtea haine frumoase la un loc, rochii, pantaloni și sacouri în toate culorile pământului. Mi-am astâmpărat impulsul să năvălesc asupra lor, deoarece nu venisem pentru mine. Astăzi eram zâna cea bună pentru micuța mea lebedă.
 
- Vă pot ajuta cu ceva? ne-a întrebat, foarte drăguță, asistenta ce aranja meticuloasă niște cămăși pe umerașe. 
 - Sigur. Am dori să probăm niște rochii. Modelul acesta, pe bleumarin, iar acesta pe roșu, a venit și răspunsul surorii mele.
 - Într-o secundă.     

 Așa ne-am început căutarea și curând purtam în brațe sacoșe care se îngreunau din ce în ce mai mult. Mărirea salarului meu era cea mai bună și bine-venită schimbare din această lună și eram încântată că o puteam răsfăța pe scumpa mea surioară. La final însă, pe chipul Lorenei am putut desluși și o mică tristețe.

 - Ce s-a întâmplat? Te supără ceva?
 - Mi-e teamă că o să se șifoneze rochiile. Oricât de bine le-am împachetat cred că materialul lor nu o să reziste, iar fierul de călcat vechi al mamei nu mai este în cea mai bună formă să le repare. Uite, deja se văd cute.  
 - Off! Asta era problema? Draga mea, putem găsi extrem de ușor, prin câteva clik-uri, niște oferte grozave la electrocasnice. Firma Bosch se mândrește de fiecare dată cu produse noi, de ultimă tehnologie, și sunt sigură că au ceva potrivit și pentru noi. Nu-ți face griji. Astăzi este o zi deosebită pentru tine și nu ai voie să stai încruntată. E un ordin.
 - Ești cea mai bună, soră! Ce m-aș face fără tine? 
 - Ar trebui să te descurci singură pentru a ajunge la Bal, Cenușăreaso, iar prințul nu va fi fermecat de rochia ta cocoloșită. 
 - Câtă dreptate ai, glumi ea. Ce-ai zice dacă ți-aș întoarce favoarea și m-ai însoți? Cred că și Zâna din poveste are nevoie de un zân pe măsură. 
 - Sună bine. Dar pentru asta avem nevoie de perechi noi de pantofi. Ei sunt cheia spre inima oricărui bărbat... după ce fierul de călcat și-a îndeplinit misiunea.   
Articol înscris în competiția "SuperBlog". 

luni, 18 noiembrie 2013

Proba #22 - Lăsați puritatea să vă învăluie

V-ați întrebat vreodată ce este puritatea? Eu nu am făcut-o până în prezent, așa că veniți să îi descoperim sensul împreună. De când am primit această probă din partea brandului AQUA Carpatica în cadrul competiției SuperBlog am folosit acest prilej pentru a cerceta în amănunt micul univers în care trăiesc, iar acum pot afirma că reprezintă un concept pe care îl întâlnim în fiecare zi, dacă suntem dispuși să privim în jurul nostru cu atenție.
 
L-am regăsit în fiecare picătură de ploaie ce ne sărută obrajii și ne curăță tristețea, apăsarea și greutățile care ne apasă pe umeri. Este imposibil să nu devi inspirat când privești la frumusețea pe care o emană și în care se oglindesc toate minunile lumii. Parcă te încarci cu energie de la sursă ca atunci când te răcorești cu apa minerală AQUA Carpatica.  
Cât de adorabili sunt bebelușii! Nimic nu este mai pur și inocent ca un copil în primii săi ani de viață, care îți umple casa și sufletul de cele mai sincere sentimente. Venirea pe lume a unui prunc este un dar de care ne bucurăm cu toții, pentru că sunt nădejdea părinților lor la bătrânețe și un eveniment important pentru fiecare familie. Ei sunt un strop de speranță care rămâne chiar și după ce viața noastră s-a sfârșit, un ghiocel după o iarnă foarte grea.
 


Ce vă mai trece prin minte? Am eu o idee! Știu că mulți o să mă contrazică și o să mă considere sentimentală pentru că am o asemenea credință, dar din punctul meu de vedere nimic nu este mai minunat decât să împarți primele „clipe” alături de alesul vostru. Toți când discută despre puritatea trupească și sufletească o consideră un mit în rândul tinerilor din ziua de astăzi, dar eu sper că mai există persoane care se păstrează puri pentru persoana iubită. E cea mai importantă cheie pe care o deținem, care păstrează cea mai mare comoară. Aveți grijă de puritatea voastră!  
Câți dintre voi vedeți imaginea lui Dumnezeu, a îngerilor și a raiului în acest moment, veghind asupra noastră? Biserica ne învață că nu este nimeni în lume care să poarte „puritatea” cu mai multă demnitate decât Dumnezeu, iar eu de acord întru totul. Aici puritatea este sinonim cu sfințenia, o trăsătură de aur în brățara vieții.



 
 
De asemenea, când mă gândesc la puritate și la copilărie îmi apare în minte Albă-ca-Zăpada, preferata mea dintotdeauna, al cărei nume și caracter i se potrivește ca o mânușă. Mi-aș dori să fiu din nou copil și să descopăr povestea ei pentru prima oară.
 


Ce spuneți însă de o balerină dansând într-un spectacol? Pare un miracol, un vis, mai degrabă decât realitatea prin fiecare mișcare grațioasă a sa, pe ritmul muzicii.  









Dar lista nu se oprește aici! Dacă doriți să descoperiți mai multe despre #puritate, înscrieți-vă la concursul pe care îl organizează AQUA Carpatica pe Instagram. Lăsați puritatea să vă învăluie.

                                             Articol înscris în competiția "SuperBlog". 

sâmbătă, 16 noiembrie 2013

Proba 21 - Concursul meu Luxurygifts


UPDATE: Câștigătorul concursului este Culba Raul. 
 Felicitări!!!
Simțeați lipsa unui concurs? 
Iată că Luxurygifts vă oferă ocazia să vă bucurați de minunatele lor bijuterii cu cristale, pline de rafinament, eleganță și mister, oferindu-vă unuia dintre voi un voucher cu reducere 50% la produsele din gama butoni și bijuterii de fantezie.

Reguli de participare: 
1. Dați like pe pagina de Facebook a celor de la Luxurygifts.ro.   
2. Dați share concursului și lăsați link-ul într-un comentariu la această postare, împreună cu e-mailul vostru.
3. În același comentariu, scrieți ce v-ați dori să primiți sau ce ați dărui celor dragi de Crăciun dintre cadourile prezentate în filmulețul de mai jos (minim 5 rânduri). 
  
Câștigătorul va fi ales în funcție de răspunsul vostru. Mult succes și inspirație! 
Concursul se încheie la data de: 25 noiembrie.  
  

Articol înscris în competiția "SuperBlog". 

vineri, 15 noiembrie 2013

Proba 20 - Călătorie virtuală în sufletul iernii la Vila Alpin

Mi-ai promis o vacanță perfectă când te vei întoarce din misiune și te cunosc prea bine pentru a știi că pot avea încredere în tine să te ții de cuvânt. Totuși mai sunt atâtea zile până la escapada noastră și cuvântul surpriză mă ține într-un continuu suspans, nu mai am răbdare. Îmi e dor să-ți aud glasul și să îți mângâi chipul minunat. Iubitul meu, sufletul meu pereche.  
 „Curiozitatea a omorât pisica”, asta mi-ai spune râzând, dacă te-aș întreba care îți sunt planurile pentru noi doi, așa că nu spun nimic și încerc să mă mulțumesc cu simplul gând că o să ne revedem. Curând.

Ți-am vizitat mama din nou în această săptămână și am văzut în ochii ei cât îi lipsești. Dorul de tine ne unește într-un mod unic și ne întărește. Am petrecut ore întregi vorbind despre copilăria ta și aventurile tale la bunici. Nu-mi vine să cred că despre tine vorbește, tu care pari mereu atât de serios. De asemenea, mi-a povestit că ai vorbit cu ea de plecarea noastră și că îți cunoaște secretul. A fost nevoie de multă stăpânire să nu o implor să îmi dea câteva indicii, dar ea și-a dat seama ce gândesc pentru că a deschis calculatorul și fără să scoată niciun cuvânt mi-a arătat. Cum se spune, o imagine face cât o mie de cuvinte.

Am rămas impresionată de alegerea ta, dragul meu. Deja mă vedeam alături de tine, urcând scările spre clădirea roșie a vilei Alpin, mână în mână, învăluiți de frigul de afară, călcând pe zăpada proaspătă. Mi-am dat seama că și tu mă cunoști la fel de bine după ce mi-am continuat călătoria virtuală pe site. Locul era minunat, de bun gust, dotat cu numeroase facilități care ne vor face șederea mult mai plăcută și mai incitantă. Era un vis împlinit să petrec un sejur cu tine la Straja, în sfârșit singuri după atâtea luni în care ai fost plecat. Când am urmărit turul virtual m-am surprins zâmbind, iar mama ta m-a îmbrățișat entuziasmată. 

 - E atât de frumos! Încă o lună, Laura și o să fie acasă... 
 - Abia aștept, i-am mărturisit, lacrimile alunecându-mi pe obraji.
 - Și eu, scumpo. Și eu. 
Cu fiecare click te simțeam mai aproape de mine. Schiatul a fost mereu pasiunea pe care o împărtășeam amândoi, de care ne bucuram în fiecare iarnă, iar anul acesta Pârtia Lupului, pe care o descoperisem printre atâtea activități, va deveni o nouă amintire de ski, la Straja. Mi-ar fi plăcut să găsesc câteva poze cu aceste pârtii, dar poate că unele lucruri meritau să rămână secret până când vom ajunge acolo. Au urmat apoi bucatele preparate ce erau postate la rubrica Restaurant și mi s-a făcut foame imediat. Voi avea grijă să gustăm cele mai delicioase rețete pe care le gătesc acolo, mi-am promis eu pofticioasă.

 - Merg să pregătesc ceva de mâncare. E imposibil să nu râvnești la ele după ce le vezi. Talentate bucătărese trebuie să aibă.

Am rămas singură în fața calculatorului, pierdută în acest univers, o poartă spre viitorul nostru. Poate vom merge într-o bună zi în cantonament la Straja cu copiii noștri, ca o familie fericită. Între timp tot ce puteam să fac era să visez, butonând în continuare pe internet și așteptând venirea ta, odată cu prima zăpadă.      
   
Articol înscris în competiția "SuperBlog".      

miercuri, 13 noiembrie 2013

Proba 19 - Pasiunea pentru brânză ne leagă!

Ador să mă trezesc alături de tine, să simt pe buze sărutul tău și să te urmez somnoroasă în bucătărie, desculță. Acolo mă așteaptă o porție delicioasă de ouă cu șuncă, iar alături, frumos aranjate pe o altă farfurie, stau bucățele de brânză decupate de tine cu atâta grijă. A devenit ca un ritual pentru noi, iar eu sunt cel mai mare fan al bucatelor tale. Îmi amintește de prima noastră masă, când ne-am întâlnit la cantina facultății. 

Era o după-amiază călduroasă de mai și tocmai terminasem cursurile, puțin cam târziu pentru a mai găsi ceva, dar mi-am încercat totuși norocul. Încăperea era plină de studenți și am realizat curând că nu aveam nicio șansă. Tocmai când m-am întors spre ieșire m-am ciocnit în tine și aproape te-am dărâmat, spun aproape fiindcă abia mai țineai în mână tava goală, în timp ce pe jos era împrăștiată comanda ta de mâncare. Mi-a fost așa rușine! 

  - Îmi pare foarte rău, ți-am spus, ridicând cele două cutii de Ceva fin care erau încă intacte. 
Tu mi-ai zâmbit doar, mi-ai oferit una din ele și m-ai întrebat dacă doresc să te acompaniez pentru că urăști să mănânci singur. Primul impuls a fost să te refuz, dar intimidată de privirea ta am acceptat. A fost cea mai bună decizie pe care am luat-o vreodată!

Am iubit dintotdeauna brânza, prezentă la fiecare masă, însă din acel moment crema de brânză cu smântână de la Delaco a devenit un simbol magic al iubirii noastre, un ligand etern între două suflete și prima amintire împreună. Tu, dragostea mea, ești porția mea personală de brânză, esențial pentru organismul meu, ești fin și delicios, îmi dăruiești sănătate pentru că faci parte din universul meu și este de ajuns să te privesc pentru a dori încă o mușcătură...   

Tu ești pasiunea mea, de aceea sunt Fan Brânză!

Articol înscris în competiția "SuperBlog".